Gura Humorului oferă obiective istorice fascinante, pârtii de ski pentru pasionaţii de sporturi de iarnă şi mănăstiri bucovinene pentru cei în căutare de dezvoltare spirituală.
Gura Humorului a intrat în 2016 în topul celor mai frumoase 30 de oraşe mici din Europa, realizat de agenţiile de turism din Ţara Soarelui Răsare. Istoria şi tradiţiile unice din regiune, sărbătorile spectaculoase, dar mai ales peisajele deosebite au făcut ca această staţiune să atragă atenţia turiştilor de pretutindeni.
Situat în nordul României, în judeţul Suceava, orăşelul poartă denumirea râului Humor. În zonă exista chiar şi o legendă legată de numele localităţii. Se spune că în anii 1200, tătarii ajunşi pe aceste meleaguri, din cauza unor ploi abundente au întâmpinat greutăţi în încercarea de a traversa râul. Astfel, ei au denumit râul „Homor”, cuvânt care în limba turanică înseamnă „repede”. Cu trecerea timpului, acest nume s-a schimbat în „Humor”. Chiar şi aşa, exista încă bătrâni în regiune care tind să pronunţe numele oraşului „Homor”.
Învăluită de peisaje montane pitoreşti, Gura Humorului este locul în care bate inima Bucovinei. Este, totodată, locul în care încă se aud doinele transmise din moşi-strămoşi şi locul de relaxare al călătorilor.
Localitatea oferă câte ceva pentru orice tip de turist: obiective istorice fascinante pentru potolirea setei de cunoaştere, pârtii de ski pentru pasionaţii de sporturi de iarnă şi mănăstiri bucovinene pentru cei în căutare de dezvoltare spirituală.
Pârtia de schi Şoimul
Foarte aproape de frumoasă Mănăstire Voroneţ, Pârtia Şoimului are capacitatea de a găzdui circa 870 de aventurieri pe zi. Cu o lungime de 1.478 de metri şi cu o pantă de circa 20%, pârtia are altitudinea de 762 de metri la punctele de plecare şi altitudinea de 477 de metri la punctele de sosire.
În ultimii ani, pârtia a avut parte de o dezvoltare puternică, fiind dotată cu instalaţie de nocturnă, cu o maşină de bătătorit omătul şi cu 5 turnuri de zăpadă. Pârtia poate, de asemenea, să fie traversată de un telescaun modern, cu 97 de cabine a câte 4 locuri, care are capacitatea de a transporta în jur de 1200 de persoane pe oră.
Mănăstirea Voroneţ
Probabil cea mai cunoscută şi apreciată mănăstire din România, Voroneţul este un complex monahal micuţ, construit în Epoca Medievală, care de câţiva ani face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Unii o numesc „Capela Sixtină a Estului” deoarece este cel mai valoros lăcaş de cult ctitorit de Ştefan cel Mare.
Mănăstirea Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în doar trei luni şi trei săptămâni. Aceasta a fost menţinută până în prezent la forma iniţială, deşi, între timp, a avut parte de câteva modificări, cea mai notabila fiind cea din anul 1547, când Grigore Roşca i-a adăugat un provor.
Deşi are un decor interior impresionant ce include picturile Cina cea de Taină, Împrăştierea Apostolilor, Ciclul patimilor şi Spălarea picioarelor, Voroneţul este apreciat chiar mai mult pentru picturile sale exterioare în care predomina o nuanţă albastră unică, care în timp şi-a câştigat renumele de „albastru de Voroneţ”. Aceste picturi exterioare sunt considerate a fi cele mai impresionante opere ale artei feudale din regiunea Moldovei.
Zona de agrement Ariniş
Un obiectiv turistic recomandat mai mult pentru perioada verii, când este deschis în fiecare zi, zona de agrement Ariniş este dotată cu o piscină acoperită de dimensiuni olimpice, o piscină pentru copii, opt terenuri diferite de sport şi un patinoar.
Deschis pentru prima dată în anul 2010, domeniul Ariniş dispune, de asemenea, de un loc de camping pentru cei care vor să înnopteze în cort sau în rulotă.
Mănăstirea Humor
Situat în localitatea Humor, la o distanţă de 6 kilometri de Gura Humorului, impresionantul monument arhitectural medieval a fost construit în anul 1530 de logofătul Teodor Buboiog. Deşi cel mai notabil element al mănăstirii este pridvorul deschis, lăcaşul de cult atrage atenţia, de asemenea, datorită picturilor sale exterioare fascinante, unde compoziţia „Asediul Constantinopolului” aduce aminte de istoria zbuciumată a Moldovei greu încercată de cotropitorii otomani.
Muzeul Obiceiurilor Populare
Gura Humorului este unicul loc, din România, care a reuşit să transpună cu mijloace muzeo-tehnice obişnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, naţiune: tradiţia populară. Vizitatorul intra în atmosfera specială a satului bucovinean aflat la ceas de sărbătoare. Fiecare decor din muzeu este reprezentativ, însă nu obiectele în sine sunt interesante, ci poveştile pe care le ascund.
Situat în Piaţa Republicii, nr. 2, oraşul Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare funcţionează într-o clădire construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Tematica muzeului a fost gândită ca o călătorie virtuală în universul spiritual al satului bucovinean de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Vizitatorului Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina i se dezvăluie taine nebănuite ale calendarului popular bucovinean începând cu practicile de la Sfântul Andrei, continuând cu cele specifice Crăciunului, Anului Nou, Bobotezei, începuturilor de an agrar, pastoral, apicol şi pomicol, sărbătorii pascale, sărbătorii solstiţiale a Sânzienelor şi încheind cu practici specifice sărbătorilor de toamnă, Sfânta Parascheva ( Vinerea Mare ) şi Sfântul Dumitru.
În cadrul muzeului funcţionează şi Galeria de Artă „Georges Cotos” , graţie unei donaţii generoase ( 200 de tablouri ) făcută de un om extraordinar – pictorul francez de origine româna Georges Cotos, născut în anul 1915, în Straja Bucovinei.
Rezervaţia Piatra Pinului
Un obiectiv turistic important şi fascinant din zona Gura Humorului îl reprezintă Rezervaţia Piatra Pinului. Aceasta rezervaţie naturală se situează pe partea dreaptă a râului Moldova. Rezervaţia este împădurită fiind acoperită parţial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc, prezentându-se ca un versant acoperit cu blocuri de stâncă şi grohotiş. De menţionat ca unicat, este faptul că specia subarbustiva -afinul negru – se afla aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m ). Suprafaţa acestui obiectiv turistic este de aproximativ 50 de hectare.
An de an mii de turişti, atât din ţară, dar şi din străinătate, sunt interesaţi de această zonă din Bucovina. Ceea ce a făcut această zonă celebră şi a adus-o pe harta ştiinţifică a fost găsirea unei fosile a unui peşte monstru, având dimensiune de aproximativ doi metri. Punctul fosilifer de la Piatra Pinului cuprinde depozite de sediment, precum argile sapropelice şi gresii albe cuarţifere, care datează de aproximativ 30 de milioane de ani din perioada Oligocenica.
