Un studiu realizat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) arată că 22,78% din totalul produselor verificate prezintă diferenţe în România faţă de versiunea comercializată în Vestul Europei, potrivit lui Paul Anghel, director general al autorității. „Am verificat în funcţie de etichetele care ne-au fost prezentate în studiul european. Acolo au fost analizate 128 de produse. Din aceste 128 de produse au fost găsite în România produse identice de acelaşi producător, dar unele dintre ele veţi vedea cu cantităţi diferite, diferenţe privind compoziţia, cu absenţa unor ingrediente, sau cu prezenţa altor ingrediente, diferenţe privind proporţiile anumitor ingrediente sau diferenţe privind parametri rezultaţi din declaraţiile nutriţionale. Au fost găsite 79 de produse, s-au constatat diferenţe la un număr de 18, reprezentând 22,78% din totalul produselor verificate”, a spus Paul Anghel, citat de Agerpres.
El a precizat că ANPC nu doreşte sau nu poate să spună în mod clar dacă există sau nu dublul standard.
Diferențe la produsele alimentare
Printre produsele la care s-au identificat diferenţe, Paul Anghel a menţionat printre altele Freeway, Fanta şi Milka.
Astfel, în România sucul Freeway conţine 3% suc de portocale, iar în Spania ajunge la 8% şi în Franţa la 10%, iar în Italia la 20%. În cazul sucului Fanta, în România conţinutul de suc de portocale este de 5%, iar în Spania de 8%, Franţa 10% şi în Italia de 12%.
La ciocolata Milka s-a descoperit o cantitate de alune de 17% în România, iar în Franţa este de 22%.
În cazul cubului Knorr, în România extractul din carne de pui conținut este în proporţie de 0,1% pe când în Franţa, Danemarca, Cipru carnea de pui este în proporţie de 1%.
Conţinutul de lapte din prăjitura Kinder este în ţara noastră de 21%, pe când în Danemarca, Finlanda, Franţa ajunge la 24%. De asemenea, conţinutul de proteine la aceeaşi prăjitură este în România şi în Bulgaria de 5,3%, iar în Danemarca, Finlanda, Franţa – 7%.
Comisarii ANPC au analizat şi iaurtul Danone Activia Nature. Produsul din România are un conţinut de proteine de 3,5%, iar în alte ţări ajunge şi la 5%, iar conţinutul de calciu (exprimat în procent din Valoarea Nutriţională de Referinţă) este 121 la sută în ţara noastră, în Polonia de 148%, iar în Finlanda – 168%.
Și, deși un studiu efectuat anul trecut a găsit și în România diferențe față de produsele vândute pe piața occidentală, ANPC a decis să nu participe la studiul european privind dublul standard alimentar.
Studiu similar demarat și în Bulgaria
Ignat Arsenov, director general al Comisiei pentru Protecţia Consumatorului din Bulgaria, a declarat că în această perioadă instituţia derulează un proiect prin care vrea să vadă dacă există produse cu dublu standard pe piaţa din Bulgaria. Rezultatele studiului vor fi gata la începutul anului viitor şi o primă măsură care va fi luata va fi aceea de a informa consumatorii asupra eventualelor diferenţe de calitate.
Diferenţe mari între aceleaşi produse vândute în ţările UE
Studii comparative efectuate în mai multe state din Europa Centrală și de Est au identificat diferențe de calitate între produsele comercializate pe piețele locale și cele vândute sub același brand în supermarketurile din vest încă de acum cinci-șase ani. Astfel, în ultimii ani, au fost efectuate teste pe sucuri, carne, peşte şi produse lactate, ceaiuri şi produse de cofetărie. Peştele pané conţinea mai puţin peşte în Slovacia decât în Austria (58% prin comparaţie cu 65%). În sucul de portocale din Slovacia şi Republica Cehă nu au fost folosite portocale, în timp ce cel vândut în Germania conţinea 3% concentrat de portocale. În Ungaria, 71 din 96 de produse testate au fost diferite în comparaţie cu aceleaşi produse vândute în Italia şi Austria. De asemenea, s-au constatat diferenţe pentru produse cosmetice, detergenţi şi alimentele pentru animalele de companie.
Adaptarea produselor la gusturile, preferinţele şi preţurile locale este o practică standard şi poate fi legală. Diferenţa de gust ar putea rezulta şi din utilizarea ingredientelor locale în fabricile locale. Dar, în acest caz, preţurile erau aceleaşi sau mai mari, fără menţionarea acestui lucru pe ambalaj, fapt care înşeală consumatorul.
În ultimii ani, Slovacia, Cehia şi Ungaria au denunţat faptul că în Europa de Est sunt vândute produse de calitate inferioară – de la alimente la cosmetice – sub aceleaşi branduri şi ambalaje utilizate pe pieţele occidentale. Discuțiile s-au intensificat în ultimii ani și inclusiv Comisia Europeană a fost nevoită să reacționeze, executivul UE venind cu o metodă comună de testare, după ce inclusiv președintele Comisiei, Jean Claude Juncker, a criticat această practică.
Campanie electorală cu dublu standard
Înainte de alegerile europarlamentare, dublul standard al produselor a fost temă preferată a politicienilor în campania electorală, până la arestarea lui Liviu Dragnea.
Liderul PSD anunţase amenzi de până la 4% din cifra de afaceri pentru companiile care folosesc dublu standard. Ulterior, fostul eurodeputat PNL, botoșănean Mihai Țurcanu să se laude cu lupta împotriva acestei practici care dezavantajează şi înşeală consumatorii din Europa de Est. „Împreună cu asociaţiile profesionale din România şi cu mediul academic, am amendat la modul foarte pragmatic şi obiectiv acest lucru (n.r. – dublu standard). În urma muncii noastre a ieşit un raport extrem de bun şi avantajos pentru consumatorii din România”, declara Mihai Ţurcanu.
Liviu Dragnea declara, la Botoşani, că de fapt europarlamentarul Maria Grapini ar fi fost cel care a provocat această discuţie la nivelul UE. „La iniţiativa doamnei Maria Grapini, s-a realizat o dezbatere pe dublul standard, la iniţiativa dumneaei s-a finalizat şi raportul care dă posibilitatea statelor membre să poată interveni cu autorităţile naţionale când identifică astfel de cazuri. Şi vreau să depunem în Parlament o lege care să pună în legislaţia românească procedurile de aplicat în această situaţie”, explica Dragnea.
Realitatea e cu totul alta. Primul oficial român care a ridicat problema dublului standard al produselor vândute de companiile multinaţionale a fost fostul ministru al Agriculturii din Cabinetul Cioloş, Achim Irimescu. Acesta a fost pus, la acea vreme, la zid de reprezentanţii actualei puteri.
