Dan Barna susţine că reforma profundă trebuie să cuprindă toată societatea şi că Alianţa USR-PLUS nu va eşua precum CDR, deoarece oamenii ei au formare europeană.
Reporter: – Aici, la Botoşani, suntem în cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Moldova, în general, e uitată de guvernanţi de 30 de ani. Are USR vreun plan vizavi de asta?
Dan Barna: – Este una dintre priorităţile noastre clar exprimate, aceea de a demara proiecte aici, în special cele legate de autostrăzi, pentru că, aşa cum am mai spus, o autostradă înseamnă, în realitate, o dezvoltare majoră a regiunii respective.
– Da, nu înseamnă doar calea de a ajunge mai repede din punctul A în punctul B.
– Exact, şi face parte din programul nostru de guvernare, demararea de autostrăzi este una dintre priorităţi, tocmai pentru că, vedeţi ce se întâmplă acum, este o lege a lui Murphy care îmi place şi spune că „e incredibil cât de mult durează să faci ceva la care nu lucrezi”. Practic, România de 30 de ani nu lucrează la autostrăzi, acum, ultima găselniţă e chiar caraghioasă, cu trecerea autostrăzii din Moldova prin CSAT ca şi cum legea dată de Parlament nu ajunge, o trecem şi prin CSAT şi atunci o să crească o autostradă în Moldova, o să apară de undeva.
– Vă întreb şi pentru că Moldova e săracă, iar din experienţa mea de ziarist, sărăcie înseamnă vot pentru PSD.
– Aşa am crezut şi eu până cu zece zile înainte de europarlamentare, când eram în Bacău şi oamenii pe stradă, şi în zona centrală, dar şi în cartiere mărginaşe, 6-7 din 10 oameni spuneau că trebuie o schimbare, aşa nu se mai poate, o să vă susţinem. Atunci am înţeles că o să avem un rezultat bun la europarlamentare şi am văzut că oamenii au început să înţeleagă. Şi mai este un element, pentru că e important, au fost câteva persoane care mi-au spus în aceste zile când îmi anunţ candidatura mea la prezidenţiale, „am început să nu îi mai credem pe cei de la PSD când au început să ne spună că europenii ne otrăvesc şi îşi bat joc de noi şi eu ştiu, copilul meu lucrează acolo, îmi trimite bani, îmi spune că e bine”. Şi acolo s-a produs un clivaj când le-au spus oamenilor altceva decât le spuneau copiii.
– Probabil eraţi prin oraşul Bacău, nu prin vreo localitate din judeţ. La nivel de judeţe, în Moldova rezultatele au fost mai slabe.
– E adevărat, dar am avut voturi. Eu cred că e un semn că începem să ne însănătoşim. Iar procesul e greu, e dureros, oamenii ies greu din tiparele cu care sunt obişnuiţi, şi zilele acestea întâlnesc oameni care îmi spun că e bine cum e acum şi le spun ok, mă scuzaţi, înseamnă că trăim în Românii diferite.
– Aţi venit cu campania asta de tip american pentru preşedinte, de a anunţa şi premierul, e un avantaj aici, un guvern condus de Dacian Cioloş şi mulţi români îl consideră cel mai decent guvern post decembrist al României.
– Aşa e, a fost guvernarea care a arătat că România poate să arate şi bine. Nu au fost scandaluri, au început să meargă lucrurile, s-a creat şi un sistem de IT la guvern, o cancelarie care să coordoneze, adică lucrurile pot să funcţioneze dacă vrei şi dacă ai oameni competenţi, e foarte simplu.
– Va dori preşedintele Dan Barna să recâştige privilegiile funcţiei pierdute de Klaus Iohannis în guvernarea PSD?
– Nu e vorba de privilegii, e vorba de o forţă a funcţiei de preşedinte, care este cea mai legitimă personalitate politică din conducerea unui stat european, pentru că e ales direct de către cetăţeni. Ori eu consider că în opţiunea aceasta actuală funcţia de preşedinte a fost cumva golită de atribuţii de către PSD, coroborat şi cu Constituţia, care permite Parlamentului să îl suspende pe preşedinte dar, dacă referendumul nu trece, Parlamentul nu păţeşte nimic. Deci e nevoie de o reformă constituţională prin care să echilibrăm instrumentele de forţă pe care le are fiecare putere în stat. Pentru că e dreptul unui Parlament să încerce invalidarea sau demiterea unui preşedinte, dar dacă referendumul nu este susţinut de cetăţeni, trebuie să existe şi un drept al preşedintelui să dizolve acel Parlament. Altfel trăim coşmarul pe care îl trăieşte România de trei ani, când PSD ne-a minţit cu acel program de guvernare minunat dar care, în realitate, le-a permis să lupte cu justiţia şi atât, că practic România nu a primit alte beneficii.
– Orizontul de aşteptare al oamenilor este foarte mare. În acelaşi timp, schimbările astea de care tot vorbim, după mine, necesită măcar o generaţie. Aveţi cumva nişte scurtături magice?
– Cuvântul „speranţă” este cel care apare cel mai des în discuţiile pe care le am cu oamenii, noi ca oameni avem nevoie de speranţă să mergem mai departe. Ştiu, e o responsabilitate uriaşă pe care o avem pe umeri. Nu există foarte multe scurtături, pot să spun că vom face pas cu pas, vom aduce oameni competenţi, vom începe să facem lucruri. Şi eu sunt cumva optimist, că mult mai mulţi vor veni lângă noi. Pentru că scurtătura magică de care vorbiţi este implicarea cetăţenilor. E nevoie de mai mulţi oameni de calitate care se implică în actul de guvernare, resurse competente care să pună mâna şi să împingă lucrurile înainte.
– Sectorul bugetar. Până acum, la USR Plus a fost lupta cu PSD. Acum vreau să ştiu dacă vor fi măsuri clare, concrete. Nu vrea să întreb cum, ci când veţi anunţa ce intenţii aveţi pentru a rezolva această problemă, de a ucide visul de a fi bugetar, pe care îl au toţi românii azi?
– Noi am intrat în Parlament ca un partid de opoziţie cu 9% şi am înţeles destul de repede în momentul în care propuneam legi de bun simţ, fără nici o conotaţie politică, dar care erau respinse numai pentru că veneau de la USR, că nu poţi schimba lucrurile în România decât guvernând. Şi de aceea ne-am asumat să mergem mai departe, avem un candidat la prezidenţiale, ne vom folosi apoi resursele pentru un rezultat bun la alegerile locale şi cele naţionale, pentru că e clar că e nevoie de o reformă profundă în administraţie. În momentul de faţă avem o problemă şi pentru asta trebuie să îi „mulţumim” domnului Tăriceanu, că în momentul în care România a fost pe creştere economică reală numărul de bugetari a ajuns la 1.800.000 aproape, adică a înmulţit de patru ori bugetarii, angajând tot familionul, că tot erau bani, hai să îi angajăm pe toţi la stat, ceea ce a creat problema pe care o avem acum, instituţii supraîncărcate unde cineva îţi ştampilează hârtia, apoi cineva o semnează şi altcineva ţi-o prinde în dosar. Dar în egală măsură noi tot transmitem mesajul acesta, nu vom începe să dăm afară oameni, pentru că e disperarea asta în administraţie, vine USR şi dă afară. Cei competenţi, cei care îndeplinesc o funcţie reală şi necesară şi o fac cu profesionalism sunt oamenii pe care îi respectăm.
– Dar ceilalţi…
– Da, ştim cu toţii, există o mulţime de rubedenii şi de sinecuri publice în care încasezi nişte bani fără să faci, literalmente, nimic. Ştiu asta, am lucrat cu proiecte europene, apropo şi de acuzaţia asta că am lucrat cu statul, da, am făcut proiecte europene pentru statul român şi nu a fost niciodată vreo problemă tocmai pentru că am fost transparenţi şi corecţi. Dar lucrând cu instituţii publice am văzut deseori, exact în proiecte, cum în echipa de proiect erau 12 angajaţi, 3-4 lucrau şi restul veneau o dată pe lună şi semnau, pentru că erau sora, cumnatul şi aşa mai departe. Mecanismul acesta de a utiliza banii publici ca un buget personal trebuie să înceteze.
– Când o să auzim dinspre USR „aşa vom proceda, astea sunt măsurile”? Că nu aud asta.
– Sunt două planuri. Evident că în momentul în care ajungem la alegeri locale şi naţionale vorbim şi de programul de guvernare. În etapa de prezidenţiale nu vreau să intru în povestea în care promit că preşedintele vine şi asfaltează sau vine şi face canalizare, că nu aşa se întâmplă lucrurile. Dar, în egală măsură, noi am lansat un program de guvernare participativ, am aprobat deja şapte sau opt capitole, capitole importante şi majore, sunt în dezbatere publică, vom continua să le promovăm, sunt soluţiile noastre, sunt convins că nu sunt toate perfecte, dar sunt soluţii.
– De ce nu fuzionează USR şi Plus? Nu e nici o diferenţă de electorat, de ideologie.
– Este un proces la care s-ar putea să ajungem în viitor. În momentul de faţă însă, sunt două partide şi am luat-o pas cu pas, am făcut o alianţă strict electorală pentru europarlamentare, practic făcând un pariu cu românii, dacă au sau nu încredere în noi. Acum avem o alianţă politică ce spune foarte clar că avem candidaţi comuni la alegerile naţionale şi locale şi guvernarea din 2020. Probabil, în perspectiva guvernării din 2020 va trebui să facem un pas mai departe, eventual.
– Dacă veţi câştiga alegerile şi mă refer la USR – Plus aici, cum faceţi să nu dezamăgiţi. Cum faceţi, vorba cântecului, să nu fiţi prea mici pentru o iubire aşa mare?
– Asta e o întrebare grea. Pentru că nu am un răspuns magic, nu pot să spun voi pluti pe nişte nori şi voi da cu fulgere în cei care greşesc.
– Nu, aşa la nivel mai practic, mă gândesc.
– Cu cât vom reuşi să rămânem mai stricţi cu respectarea principiilor şi respectarea acestui criteriu al meritocraţiei, dezbatere internă şi decizie internă e ok. Văd că foarte mulţi sunt emoţionaţi că apar diverse puncte de vedere diferite în presă din USR şi din Plus şi vezi, Doamne, nu e armonie ca la PSD. Păi armonia de acolo ne-a scufundat în ultimii 30 de ani. Faptul că avem partide în care membrii au puncte de vedere diferite şi le expun nu e un lucru care să ne îngrijoreze.
– Da, dar tot pare că în fiecare zi aveţi de stins câte un foc pornit de declaraţii ale unor membri de partid.
– Sunt globulele roşii şi globulele albe ale unui organism viu. Eu, Dan Barna, preşedintele USR, nu pot să mă duc să impun un candidat în Mureş sau în Botoşani. Sunt colegii de aici, oamenii, comunitatea, facem sondaje, alegeri interne, încercăm să găsim cei mai buni oameni şi nu cei mai prieteni oameni. Dacă reuşeşti să impui competenţe şi să rămâi aproape de principiul acesta, reducem şansa de a dezamăgi, zic eu.
– Din afară se vede că useriştii se ceartă.
– Dar o politică vie arată aşa. O politică în care eu i-aş da afară pe toţi cei care au altă părere m-ar transforma în altcineva şi ştim deja cum se termină asta.
– Vă întreb de dezamăgire pentru că îmi aduc aminte foarte bine momentul Emil Constantinescu şi Convenţia Democrată. Bucuria oamenilor şi apoi dezamăgirea au dat cheile ţării către PSD pentru mulţi ani.
– Lucrurile s-au schimbat pe mai multe planuri. De fapt, ceea ce e acum în USR e prima generaţie de politicieni care nu au patina formării din vechiul regim. Şi asta nu e puţin lucru. Oameni cu studii după revoluţie, în universităţi bune, eu am lucrat 20 de ani cu instituţiile europene, iar majoritatea colegilor mei au aceeaşi formare europeană modernă. Şi asta e diferenţa faţă de opţiunile mult mai sărace pe care le avea România atunci. Este o problema de calitate a resursei umane şi de tip de resursă. Iar România s-a schimbat şi ea. Schimbarea de mentalitate e dureroasă şi ia nişte ani, vedem retrospectiv că Silviu Brucan a avut dreptate, chiar a fost un pic subapreciat la timpul necesar, dar simt că acum este momentul în care putem să avem un punct de cotitură. Acum şi nu peste cinci ani.
– Apropo de organismul viu. Un deputat USR spunea zilele trecute că e de preferat să colaborăm cu UE şi nu cu SUA din cauză de Trump. Nici mie nu îmi e simpatic Trump, e un fel de Boris Johnson al Americii. Sau invers, mă rog. Dar, totuşi, vorbim de Statele Unite. Politica externă e a preşedintelui. Care e viziunea dumneavoastră?
– E o viziune un pic simplistă, pentru că în realitate Statele Unite nu înseamnă Trump şi nu au însemnat niciodată. Establishementul şi structura Statelor Unite ca jucător principal în politica mondială ţine de nişte instituţii care funcţionează. Dacă ne uităm la toate declaraţiile acelea spectaculoase ale lui Trump din campanii, foarte puţine au devenit realitate. America nici nu a început războaie prin toată lumea, nici nu a început să construiască ziduri, trebuie să facem o distincţie între declaraţiile unui preşedinte foarte vocal şi foarte actor şi ceea ce face efectiv guvernul american. Noi nu avem foarte multe opţiuni în ceea ce priveşte politica de securitate. Opţiunea clară este parteneriat nord atlantic, Statele Unite, actor puternic, iar noi un partener consistent pentru NATO. Iar aşteptarea există şi, spre ruşinea noastră, suntem mult mai importanţi pentru NATO decât conştientizăm noi înşine. Se aşteaptă ca România să fie acel element de stabilitate, seriozitate şi maturitate pe flancul estic, pentru că suntem graniţa NATO, ori noi ne comportăm ca o ţărişoară ce se vrea băgată în seamă, care mai face câte o gafă, mai transmite un mesaj, mai mută o ambasadă la mişto din declaraţii. Nu aşa se lucrează, se aşteaptă de la noi mult mai mult.
– Să revenim la declaraţiile membrilor de partid. Pesediştii vechi, gen Cozmâncă et comp spuneau: Partid de intelectuali? Închide-i într-o cameră şi lasă-i acolo, în două săptămâni se desfiinţează.
– Ce poţi să spui când o forţă politică vine din urmă, nimeni nu îi dă nici o şansă şi confirmă fiecare provocare, fiecare pariu. A fost pariul „Fără penali”, toţi ne-au spus că nu avem nici o şansă, am strâns un milion de semnături, a fost pariul pe referendum, toată lumea ne-a explicat că e o decizie proastă, că România e o ţară profund religioasă şi chiar dacă referendumul acela era o gogoriţă inventată de Liviu Dragnea ca să îşi valideze puterea, am fost singurii care ne-am asumat că acel referendum nu e despre tradiţii. A fost despre europarlamentare unde rezultatul a fost cel pe care l-am aşteptat. Adică noi confirmăm pentru că, şi asta e diferenţa mare faţă de perioada Constantinescu, există consistenţă reală în USR Plus. Şi asta se va vedea în lunile şi anii următori, dincolo de scăndăluţe sau declaraţii ale diverşilor membri…
– Care ar fi bine să spună că vorbesc în nume propriu…
Dar e evident pentru toată lumea…
– Nu prea e. Politica partidului într-un anumit domeniu nu o ştim. Ştim doar un domn userist care spune ceva.
– Evident învăţăm să facem şi comunicare politică. Fiind oameni care nu am mai făcut politică, dar care vrem să ne implicăm în binele ţării, nu putem pretinde că avem în spate echipe de comunicare ca ale lui Trump, Macron sau ştiu eu ce lider. E un drum pe care îl facem împreună cu oamenii şi de aia cred că beneficiem de această încredere şi sprijin. Pentru că nu pretindem că suntem mai mult decât am reuşit să creştem organic. Şi da, îmi asum că sunt colegi care spun diverse năzbâtii în presă, îmi asum că nu au nici o legătură cu poziţia partidului, nu se vor reflecta în măsuri ale partidului, chiar dacă ele par foarte dramatice, sunt opinii ale unor oameni, e un partid care preţuieşte mult libertatea de expresie. Nu ajută întotdeauna în comunicare, dar este un cost pe care trebuie să ni-l asumăm şi o să vedem cum îl administrăm.
– Povestiţi de meritocraţie. Cum va fi implementat aşa ceva în România?
– Nimic din ce am spus că vom face şi chiar vom face, nu va fi uşor. Sunt perfect conştient de asta, că ne lovim de un sistem înţepenit şi clientelar, în care oamenii spun sigur, să face reformă, dar nu cu noi, cu alţii. Când vom ajunge la porţile instituţiilor şi vom provoca schimbări va fi o rezistenţă foarte mare. Exact cum e privit acum subiectul regionalizării, de care România clar are nevoie, aşa funcţionează toate ţările. Noi am rămas în sistemul acesta judeţean stalinist, de tip sovietic, pentru a fi…
– Excesiv de centralizat.
– Da, dar şi pentru a fi toată lumea mulţumită politic. Ceea ce, pe termen lung nu are cum să fie o soluţie de dezvoltare. Nu pornim la un drum uşor. Dacă era uşor, ar fi făcut-o alţii, mai demult.
Interviu realizat de Cătălin MORARU
