În ultimul an şi jumătate au fost turnaţi pe drumurile judeţene aproximativ 100 de kilometri de covor asfaltic. E puţin dacă ne raportăm la starea celor 650 de kilometri de drumuri judeţene, care este în proporţie covârşitoare mediocră sau proastă, dar este mult dacă ne raportăm la ceea ce s-a făcut pe aceste drumuri până în 2018, sub conducerea tuturor şefilor de la Consiliul Judeţean (CJ).
Judeţul Botoşani are nevoie de o infrastructură decentă ca de aer, iar aceasta nu se poate face decât cu bani, cu mulţi bani. Pe lângă construcţia de drumuri însă, acestea mai trebuie şi întreţinute, dar mai ales păstrate. Şi aici e marea problemă: păstrarea drumurilor.
În orice zi veţi merge spre Vorona, de exemplu, unde tocmai s-a turnat asfalt nou, veţi întâlni zeci de maşini de mare tonaj, care cară material de balastieră de la Siret în diferite locuri unde se fac lucrări de construcţie. Nu trebuie să fii expert, să ai cântar la tine, ci doar cu ochiul liber îţi dai seama că niciunul din transporturile pe care le vezi nu respectă tonajul maxim pe drum. Sunt încărcate cu vârf şi pe deasupra se pune o prelată, ca să nu curgă piatra, nisipul sau balast, în rest nu mai contează că masa maximă admisă este depăşită, de cele mai multe ori cu peste 50%. Iar această nepăsare a constructorilor se vede deja în starea drumului.
Pe sensul de mers dinspre Vorona spre Botoşani, unde s-a turnat acum două luni covorul asfaltic, deja se simt trepidaţii sub roţile maşinilor.
Situaţia nu e singulară, ea înregistrându-se şi în zona Havârna şi pe sectorul de drum naţional, Manoleasa – Rădăuţi Prut, cam peste tot pe unde poate fi transportat material de balastieră sau de unde se transportă cereale către exportatori sau alţi beneficiari.
Situaţie ignorată de autorităţi
Transportatorii speculează că autorităţile statului cu atribuţii de control sunt impotente sau chiar nu vor să facă nimic în a-i opri. Elocventă este situaţia de la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Botoşani. La vizita din martie a ministrului Răzvan Cuc la Botoşani, Liviu Alexa, şeful local al ISCTR, a fost demis din cauză că nu a găsit nici o soluţie pentru a controla traficul greu pe drumul naţional Manoleasa – Rădăuţi Prut, care a făcut ca acesta să cedeze la mai puţin de trei luni de la asfaltare.
În locul său a fost numit Gheorghe Rodovei, care într-o lună şi jumătate nu a găsit nici el nici o soluţie, iar prefectul Dan Şlincu a cerut Ministerului Transporturilor înlocuirea a acestuia. De data aceasta s-a apelat la o soluţie externă, cea a transferului tânărului inginer Andrei Beilic de la Secţia Drumuri Naţionale (SDN) Botoşani la ISCTR. Acestuia i-au venit deciziile succesive de transfer de la SDN până la ISCTR Botoşani, dar nu şi numirea pe funcţie, potrivit unor surse din transporturi, aceasta nu ar fi primit nici măcar laptop-ul de control. În urmă cu o lună, Andrei Beilic declara că în cazul în care nu va fi numit pe funcţie şi nu i se va permite să-şi pună în practică ideile, atunci va prefera ca la finalul celor cinci luni de detaşare să revină la SDN.
Între timp instituţia verifică doar respectarea timpilor de condus, folosirea cântarului fiind aproape imposibilă, inspectorii ISCTR acuzând lipsa infrastructurii pentru aşezarea acestuia. Mai mult, ei susţin că în momentul în care ies în trafic, transportatorii se anunţă între ei şi trag pe dreapta, închid maşinile şi pleacă şi au astfel mâinile legate.
Nimic mai fals. Potrivit legii, ISCTR are dreptul de a face control şi în parcări, drept pe care poliţia, de exemplu, nu-l are.
„Transportatorii se anunţă prin staţie”
O situaţie oarecum similară se înregistrează şi la drumurile judeţene, unde sunt două echipaje cu cântar. Personalul de aici, însă, nu poate opri maşinile în trafic, echipele de control trebuind să fie însoţite tot timpul de poliţişti. Iar cum numărul poliţiştilor este unul redus, nu se pot face două schimburi de control. „În fiecare zi ieşim cu maşina de control în trafic, dar prindem unul, maxim doi, iar apoi transportatorii se anunţă prin staţie”, a declarat Cătălin Gheorghian, directorul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DJDP) Botoşani.
Situaţia este cunoscută şi de conducerea CJ, care închide însă ochii. „Dacă îi opreşti de tot, le opreşti activitatea. Aici lucrurile stau undeva la mijloc! Dar, pe lege, ei nu ar trebui să meargă aşa de încărcaţi”, a declarat Costică Macaleţi, care susţine că transportatorii merg cu masa mai mare decât cea admisă pentru a face economie de carburant. „Ei lucrează pe bani, nu lucrează pe curse”, a mai spus şeful CJ, care a admis că aceeaşi problemă se înregistrează şi în cazul transporturilor de cereale: „Se încarcă maşini cu grâu la noi, iar la Oradea rup cantitatea în două maşini. Acolo se respectă legea şi aici nu. De ce?”.
„Transportatorii îşi asumă faptul că-şi strică maşinile”
Un inginer care lucrează ca proiectant de drumuri a explicat pentru „Monitorul” care este logica supraîncărcării maşinilor. „Cheltuiala cea mai mare este cu transportul, nu cu materialul de balastieră, nu cu cerealele. Transportatorii îşi asumă faptul că-şi strică maşinile, pentru că aceste costuri se amortizează mai repede. De exemplu, când proiectăm un drum, noi trecem anumite costuri legate de transport. Le calculăm ţinând cont de distanţa de unde trebuie adus materialul de balastieră, câte drumuri trebuie făcute ca să se respecte normele legale şi dăm un cost final. La licitaţie vedem că preţul drumului scade de multe ori şi cu aproape 20%. De unde credeţi că se face această economie? Tocmai din aceste transporturi. Ei preferă să pună 40 de tone, în loc de 24 pe maşină şi aşa micşorează numărul de curse şi implicit costurile”, a declarat inginerul, care a preferat să-şi păstreze anonimatul pentru că: „Vreau să mai am şi mâine de lucru”.
La rândul său, vicepreşedintele CJ Dorin Birta, cel care răspunde de drumuri, susţine că după ce îi va veni numirea pe funcţie la ISCTR lui Andrei Beilic va organiza acţiuni comune pentru depistarea transportatorilor care încalcă legea. „Atunci vom putea face controale comune. Vom închide, într-o zonă, atât drumurile naţionale, cât şi cele judeţene. Astfel, că îi vom putea verifica pe toţi transportatorii care sunt la momentul respectiv pe traseu”, a declarat Birta.
Soluţiile ţin de voinţă
Soluţiile sunt simple, iar unele ţin de voinţa politică, altele doar de voinţa şefilor de instituţii. Şefii de post din comune şi poliţiştii de la rutieră pot opri în trafic maşinile pe care le suspectează a fi supraîncărcate şi să le dirijeze într-o parcare unde să ceară fie de la DJDP, fie de la ISCTR cântărirea acestora. Controale succesive i-ar descuraja pe transportatori să mai rişte să transporte mai mult decât prevede legea.
Apoi, o altă soluţie stă la nivel legislativ. Aceasta presupune introducerea de cântare smart aşa cum sunt cele pentru roviniete, care pot depista depăşirile de tonaj în trafic, fotografia maşina şi trimite amenda la sediul transportatorului. „E simplu, costă undeva la 15.000 de euro un sistem. Şi acum CNAIR, prin camerele fixe pe care le au montate pot să vadă tonajul maşinilor, pentru că rovinieta se plăteşte în funcţie de tonaj. Acum sunt sisteme inteligente care pot cântări instant greutatea pe osie, camerele fac poza şi gata, am rezolvat speţa, dar nu se vrea. Grupurile de lobby ale transportatorilor sunt foarte puternice”, a declarat un inginer de drumuri.
O altă soluţie ar fi introducerea în punctele nodale ale drumurilor cântare fixe, pe unde fiecare transportator să treacă înainte de a ieşi pe un anumit sector şi să nu fie lăsat să meargă mai departe dacă depăşeşte greutatea legală pe osie. Sistemul este folosit cu succes în ţările Europei de Vest, care aşa îşi păstrează drumurile.
