Cazul fetei în vârstă de 14 ani din comuna Blândeşti, care ar fi întreţinut raporturi sexuale cu cel puţin doi tineri, fără ca anchetatorii să se sesizeze, repune în discuţie fenomenul pedofiliei. Anual, în judeţul Botoşani au loc zeci de abuzuri sexuale asupra copilelor. Unele fapte ajung în atenţia anchetatorilor, altele sunt ţinute sub tăcere. În 2015, un tânăr în vârstă de 20 de ani dintr-o comună de lângă Săveni a fost arestat preventiv sub acuzaţia de raporturi sexuale cu o minoră, după o idilă începută pe Facebook cu o puştoaică de 12 ani.
Alte două fete de 12 şi respectiv 13 ani, din Cordăreni, trimise de mamă la o stână, au devenit şi ele „sclave sexuale” pentru ciobanii care păstoreau mioarele. O aventură cu o puştoaică de 13 ani s-a terminat prost şi pentru un tânăr din satul Bozieni – Săveni. Acuzat de raport sexual cu o minoră, acesta a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Suceava la un an de închisoare cu suspendare şi obligat la plata a 10.000 de lei drept daune morale.
La rândul său, un tânăr din comuna Lunca s-a ales şi el cu o condamnare de un an şi 10 luni de închisoare cu suspendare, după o poveste de dragoste cu o fată de 14 ani, care a rămas însărcinată şi a născut.
Zeci de minore devin mame
De altfel, în ultimii ani, numărul mamelor minore a crescut constant, semn că multe fete îşi încep viaţa sexuală la o vârstă destul de fragedă. Numai anul acesta 55 de minore au adus pe lume copii. Multe dintre ele nu prea conştientizează la ce se expun şi cad pradă „vânătorilor de sentimente”, trezindu-se mai târziu însărcinate şi părăsite. Însă nu este doar atât.
În 2015, în comuna Coşula, o fetiţă de opt ani a ajuns să fie abuzată sexual de un bărbat, totul întâmplându-se cu acordul mătuşii şi al mamei copilei, care încercau să facă rost de mâncare. Deşi tot satul ştia ce se întâmplă, grozăvia a ajuns în atenţia autorităţilor numai după ce o femeie nu a mai tolerat situaţia şi a denunţat totul.
Ba mai mult, anul acesta un profesor de la un liceu din Botoşani a fost trimis în judecată pentru viol, după ce ar fi abuzat sexual o elevă în vârstă de numai 14 ani. Chiar dacă cei care profită de minore ajung să fie condamnaţi, aceste întâmplări lasă traume, copilele abuzate sexual având nevoie deseori de consiliere psihologică. Iar urmările se văd. În septembrie 2017, o tânără în vârstă de 21 de ani din comuna Ungureni a adus pe lume un prunc, după o relaţie pasageră, iar la scurt timp după ce a ieşit pe poarta Maternităţii a ucis bebeluşul, botoşăneanca fiind condamnată la opt ani de închisoare pentru omor.
România pe locul III în Europa la copilele care devin mame
La nivel naţional, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani a ajuns la 34 la mie, cifră care plasează România pe locul III în Europa, situaţii mai grave fiind înregistrate doar în Bulgaria şi Georgia. Dar, potrivit analizelor făcute la nivel internaţional, România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri la mame adolescente decât alte state din lumea a III-a precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Botswana (31) sau Burundi (27,9). Tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin în general din mediul rural, iar psihologii cred că aceste cazuri apar pe fondul ignoranţei.
Pe de altă parte, educaţia în şcoli e deficitară şi unităţile de învăţământ nu reuşesc să-i pregătească pe copii pentru viaţa adevărată atunci când aceştia au nevoie, iar educaţia sexuală predată sporadic în şcoli nu este eficientă.
Legi în favoarea infractorilor
Modul lejer în care autorităţile înţeleg să se implice în combaterea fenomenului a adus România în situaţia de a fi condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2016, statul român a trebuit să plătească daune de aproape 10.000 de euro, după ce magistraţii care l-au judecat pe un tată care şi-a abuzat sexual fiica nu au înţeles gravitatea faptei şi că fapta a pus în pericol viaţa minorei. Problema nu este însă nouă. Asta pentru că în România, de la o vreme, legea penală a fost tot timpul în favoarea infractorilor.
Pe 13 decembrie 2011, Parlamentul şi Consiliul European au trimis ţărilor membre o directivă care se referea la combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile. În motivare, organismele Uniunii Europene (UE) explicau şi de ce consideră că pedepsele ar trebui să fie clare şi descurajante. În recomandări se preciza ca pentru actul sexual cu minori maximumul condamnării să fie de cel puţin cinci ani, dar se lăsa libertatea statelor membre să acţioneze în funcţie de situaţia lor concretă. Vechiul Cod Penal, adoptat în 1968, prevedea că „actul sexual, de orice natură, cu o persoană care nu a împlinit 15 ani se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani”. Dar ce a făcut România ? A redus pedepsele, aşa încât în prezent actul sexual cu un minor se pedepseşte acum cu închisoare de la unu la cinci ani, adică pedeapsa maximă este minima solicitată de UE.
