Fereastra oferită de ploi în această perioadă i-a determinat pe fermierii din judeţ să înceapă recoltatul cerealelor, în special a grâului. „În momentul de faţă suntem în plină campanie de recoltat cerealele păioase şi nu numai, pentru că s-a început şi recoltatul la rapiţă şi mazăre. Mare parte a producătorilor sunt mulţumiţi, atât de producţie, cât şi de calitatea acesteia. Din păcate, avem şi zone unde fie cantităţile prea mari de apă, fie lipsa ei au creat o disfuncţionalitate în creşterea plantelor. În concluzie, avem zone cu producţii pe măsura aşteptărilor, dar avem şi zone cu producţii mult mai mici decât se aşteptau fermierii”, a declarat Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole a Judeţului (DAJ) Botoşani.
Acesta nu a putut specifica producţiile estimate la hectar, susţinând că acestea diferă în funcţie de mai mulţi factori. „Nu voi spune nici o cifră. Variază de la soi la soi, de la hibrid la hibrid, de la o microzonă de cultură la alta”, a mai spus şeful agriculturii botoşănene exemplificând: „Sunt soiuri de grâu cu un potenţial ridicat, de peste 8.000 de kilograme la hectar şi sunt soiuri cu un potenţial de 2.000 de kilograme la hectar. Acum, depinde ce vrea fiecare producător de cereale. De exemplu, eu, producătorul, poate că vreau un grâu cu gluten, cu elasticitate, cu proteină şi atunci nu pot să am aceeaşi producţie. Nu s-a inventat grâul perfect. Dacă vreau producţie, nu am calitate, iar dacă am calitate nu pot să am producţie. Nu pot să le împac pe amândouă. Dacă vrem să le împăcăm, cât de cât, pe toate avem acele producţii medii”.
Anul trecut, producţia medie de grâu, la Botoşani, s-a situat între 4.000 şi 5.000 de kilograme la hectar, în funcţie de microzonă şi soiul cultivat. Deşi producţiile au fost ridicate, acestea au fost departe de cele pe care le raportau CAP-urile înainte de 1989.
În acest an, în judeţul Botoşani s-au cultivat peste 35.500 de hectare de cereale păioase, adică: grâu, secară, triticale, orz, orzoaică de toamnă, orzoaică de primăvară şi ovăz. De asemenea, s-au mai cultivat şi peste 6.000 de hectare cu rapiţă şi mazăre, a căror campanii de recoltare se mai desfăşoară în această perioadă.
