România a pierdut la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) un proces cu Comisia Europeană din cauză că a contestat prea târziu la instanţa europeană o decizie pronunţată iniţial de Comisie în iunie 2018.
E vorba de corecţii financiare aplicate de Bruxelles din cauză că Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, nu şi-a actualizat, ani la rând, softul cu declaraţiile (ICAS) în baza cărora se fac plăţile către agricultori, ieşind din standardele europene, relatează cursdeguvernare.ro.
Plăţi făcute după ureche
Fostul guvern PSD i-a construit ministrului Agriculturii Petre Daea imaginea unui erou în materia accesul fonduri europene, „e campionul Europei”, îl lăuda public Mihai Tudose în vara anului 2017, făcând abstracţie că în cazul Agriculturii nu e vorba de-a pierde banii europeni care au nevoie de proiecte, ci de plăţile directe, care nu presupun nicio bătaie de cap a autorităţilor.
Plăţile către agricultori se fac la început de an, de la bugetul de stat, iar decontările cu Comisia Europeană, „absorbţia” propriu-zisă, se fac, ulterior, în baza unor documente generate de ICAS – sistemul informatic al APIA. Doar că, în iulie 2017, contractul de mentenanţă al sistemului e expirat. Licitaţia pentru atribuirea noului contract s-a împotmolit în săli de tribunal, nimeni nu a mai actualizat sistemul potrivit ultimele cerinţe ale Comisiei Europene, iar plăţile s-au făcut „după ureche”.
Avertisment de la Comisia Europeană
Comisia Europeană a transmis APIA, pe 24 august 2017, o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanţă cu prevederile regulamentelor europene, cerând instituţiei române să facă corecţiile necesare în declaraţiile de cheltuieli. Peste trei luni, Comisia adoptă un nou regulament privind alocările din rezerva de criză neutilizată destinate fermierilor din UE28. România este singurul stat membru care nu a primit bani prin acest mecanism din cauză că declaraţia de cheltuieli detaliată nu a respectat noile reguli de disciplină financiară. „Nu este foarte simplu de calculat câţi bani pierd fermierii români, însă din documentul de mai sus se poate înţelege că e vorba de 17 milioane de euro la nivel naţional”, scria în urmă cu un an cursdeguvernare.ro.
Contestaţie depusă tardiv
În iunie 2018, Comisia Europeană a exclus de la finanţare o serie de cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), aplicând corecţii de aproape 80 de milioane de euro.
Termenul limită până la care Guvernul României, prin agentul guvernamental, putea să conteste decizia Comisiei a fost 24 august 2018, însă respectiva contestaţie a fost depusă la data de 7 septembrie 2018, arată HotNews. Prin acţiunea de contestare, România ar fi putut să amâne, eventual să obţină diminuarea sumelor de plată, în niciun caz să fie scutită de rambursarea banilor europeni cheltuiţi fără respectarea procedurilor decise la Bruxelles.
De exemplu, în februarie 2017, judecătorii Tribunalului UE au decis anularea unor „amenzi” de 129 de milioane de euro aplicate României tot la fondurile pentru agricultură, în urma unei acţiuni în anulare făcute în 29 martie 2015 de către agentul guvernamental la Curtea de Justiţie a UE de la vremea aceea, Răzvan Radu, demis de premierul Dăncilă în mai 2018.
În locul său, în 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canţăr în funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la CJUE.
Tribunalul european a analizat dosarul pe data de 30 aprilie 2019 şi a respins acţiunea ca inadmisibilă, obligând România să restituie banii cheltuiţi ilegal şi să suporte atât cheltuielile proprii de judecată, cât şi pe cele ale Comisiei Europene. Ministerului de Finanţe este acum obligat să ramburseze Comisiei cele 80 de milioane euro.
Daea amestecă lucrurile
Aflat ieri la Staţiunea de Cercetare Popăuţi, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a încercat să acrediteze că acele corecţii primite de la UE sunt de fapt pentru că guvernanţii au vrut să aibă grijă de „bunăstarea animalelor” şi nu pentru managementul deficitar de la APIA. El a insinuat că responsabil ar fi miniştrii dinaintea sa, deşi s-a ferit să spună direct acest lucru. Mai mult, şeful Agriculturii susţine că ar fi obţinut o reducere a penalităţii. „N-am socotit niciodată şi nu voi socoti niciodată atâta timp cât voi fi ministru să spun că a fost greşeala altuia, având în vedere că aceste operaţiuni s-au realizat în 2014, 2015 şi 2016. Am intrat în acest cuplaj tehnic şi am intrat în conciliere şi am redus suma de la 78 de milioane (n.r. – de euro) la 53 de milioane. Am spus că nu ne oprim, pentru că eu consider şi acum, indiferent că a fost în altă perioadă, eu consider că fermierii au primit banii în mod îndreptăţit, motiv pentru care am urmat şi etapa următoare şi anume aceea de a face demersurile juridice la Curtea Europeană de Justiţie. Suntem în proceduri legale, în aşa fel încât”, negând evidenţa că România a depus tardiv contestaţia la CJUE: „Nu. Este o conduită serioasă şi o conduită a guvernului îndreptată în sprijinul fermierilor şi a ţării. Într-un cuvânt, suntem pe drumul corect, juridic, în aşa fel încât să topim toate etapele necesare pentru a ajunge la o concluzie convenabilă. Vom vedea cum se vor desfăşura lucrurile în continuare”.
Radu Canţăr: România a fost nedreptăţită de Tribunalul UE
Totuşi, într-o precizare transmisă HotNews.ro de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Agentul Guvernamental pentru CJUE, Radu Canţăr, recunoaşte probleme juridice, dar spune că a fost nedreptăţit de Tribunalul UE, care „nici nu a organizat o dezbatere orală”, şi că va contesta decizia acestei instanţe la Curtea de Justiţie a UE. „Potrivit art. 56 din statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de două luni de la notificarea lor, iar autorităţile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, arată Agentul Guvernamental pentru CJUE.
Finanţele trebuie să renunţe la inginerii financiare cu subvenţiile agricole
În plus, Finanţele ar trebui să revizuiască şi „ingineria financiară” gândită şi implementată în 2016, când, în premieră, fondurile europene pentru agricultură – în principiu „subvenţii” – s-au regăsit totuşi în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât şi la cheltuieli. Măsura a permis creşterea artificială a gradului de absorbţie al fondurilor europene în 2017 şi în 2018.
De altfel, chiar ieri, la Popăuţi, Petre Daea se lăuda cu gradul mare de absorbţie a fondurilor din agricultură, deşi acestea sunt plăţi directe şi nu implică depunerea niciunui proiect: „Pentru cunoştinţa dumneavoastră, România a primit de la Uniunea Europeană, subvenţii de 8,2 miliarde de euro. Suntem pe primul loc din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene”.
