Epopeea modernizării drumului Târgu Frumos – Botoşani pare una fără sfârşit. Ieri, la ora 15:00, Comisia de licitaţie din cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trebuia să deschidă ofertele, doar că pe site-ul de achiziţii publice a apărut un anunţ că licitaţia s-a suspendat. Şi asta după ce în luna martie termenul final de depunere al ofertelor a fost amânat de pe 22 aprilie pe 2 mai.
„Nu e nimic grav. E o încetare temporară, iar mâine (n.r. – astăzi) se va «desuspenda» procedura. Este vorba de o încetare temporară cerută de operatorii economici care vor să depună oferte, motivată de această minivacanţă de Paşti şi 1 Mai. E doar o chestiune administrativă, iar noul termen de depunere a ofertelor va fi 20 mai”, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt la CNAIR.
Cert este că, până în prezent, la această licitaţie s-au solicitat două clarificări, iar reprezentanţii CNAIR, pe lângă răspunsuri, au publicat pe SEAP şi două erate.
Neactualizarea costurilor, o mare problemă
O problemă la această licitaţie o reprezintă neactualizarea costurilor. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de Guvernul Tudose la sfârşitul anului 2017, iar investiţia a fost evaluată la a 268,6 milioane de lei (peste 50 de milioane de euro), fără TVA. Cu aceşti bani se urmăreşte a se face proiectarea drumului, dar şi execuţia lucrărilor pe o lungime de 71,512 kilometri, dintre care 39 de kilometri pe teritoriul judeţului Botoşani, iar investiţia mai cuprinde reabilitarea a opt poduri pe tot traseul şi construirea unuia nou.
Experienţa ultimelor mari lucrări de investiţii scoase la licitaţie în judeţ, şi anume drumul strategic şi lucrările pe sectoarele unde s-au înregistrat alunecări de teren, ne arată că în lipsa reactualizării valorilor, în condiţiile creşterii costurilor cu forţa de muncă din construcţii şi a scumpirii bitumului, constructorii nu depun oferte angajante, deşi, pe parcursul desfăşurării licitaţiei cer clarificări legate de banii disponibili şi lucrările care trebuie efectuate.
Această problemă a fost dezminţită de liderul PSD, Liviu Dragnea, la Botoşani. „Ordonanţa 114 nu putea să împiedice sau să încurce vreo procedură, ci dimpotrivă”, a declarat liderul PSD, făcând abstracţie de creşterea salariului minim în construcţii. Când i s-a adus aminte de acest lucru, Liviu Dragnea a susţinut că majorarea salariilor a fost cerută de firmele de construcţii şi că reprezentanţii Guvernului au căutat şi identificat sursele financiare care să acopere costurile suplimentare pe care le au companiile ca urmare a aplicării acestei măsuri. Mai mult, Liviu Dragnea a încercat să pună eşuarea licitaţiilor de la drumurile din judeţul Botoşani pe seama scumpirii bitumului, care este adus din import. El a insinuat că furnizorii, văzând investiţiile pe care le face guvernarea PSD, au scumpit intenţionat bitumul pentru a sabota România.
Tot cu acea ocazie, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, promitea că va reveni cât de repede se poate în judeţ pentru a semna contractul de modernizare a drumului Botoşani – Târgu Frumos.
Aseară, senatorul PSD Doina Federovici, preşedintele organizaţiei judeţene, a declarat că „noi, politicul, ne-am făcut treaba ce ţinea de noi”. „De acum procedurile ţin de CNAIR şi nu putem decât să le cerem să le urgenteze şi să respecte legea”, a declarat Doina Federovici.
Criterii financiare foarte ridicate
Condiţiile financiare şi tehnice impuse în caietul de sarcini, prin intermediul cărora se încearcă contractarea lucrării cu o firmă mare, ar putea sabota întregul proiect. Astfel, firmele care vor să modernizeze cei aproximativ 72 de kilometri de drum trebuie să demonstreze că au dus la bun sfârşit, în ultimii cinci ani, „lucrări de construcţie nouă şi/sau modernizare şi/sau reabilitare şi/sau lărgire de autostrăzi şi/sau drumuri naţionale şi/sau drumuri expres, la nivelul a maxim trei contracte, în valoare cumulată de minim: 250.000.000 lei, fără TVA”. Asta înseamnă că, la nivelul cursului actual, firmele care ar dori să construiască drumul spre Iaşi trebuie să fi avut în ultimii ani trei contracte care să cumuleze aproximativ 53 de milioane de euro.
Şi asta nu este singura condiţie financiară „restrictivă”. Ofertanţii trebuie să fi avut studii de fezabilitate sau proiecte tehnice în ultimii cinci ani de minim şapte milioane de lei, adică de 1,5 milioane de euro. Ei trebuie să mai demonstreze că în fiecare an din perioada 2015-1017 a avut o cifră de afaceri de minim 85 de milioane de lei, adică de minim 18,6 milioane de euro.
Licitaţie amânată din cauza ofertelor neconforme
Prima licitaţie a fost demarată în mai 2018 şi anulată pe 22 ianuarie în acest an, CNAIR motivând că toate cele 12 oferte depuse erau neconforme. Aşa că licitaţie a fost reluată pe 6 martie, cu o zi înainte de vizita ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, la Botoşani. Potrivit anunţului de pe SEAP, câştigătorul licitaţiei ar trebui anunţat, cel mai târziu pe 22 octombrie, ora 18:00. Doar că acesta este un termen orientativ, CNAIR putând solicita termene de prelungire a perioadei de evaluare, aşa cum s-a întâmplat de două ori la prima licitaţie, care apoi a fost anulată.
În cel mai optimist caz, de pe 22 octombrie va începe să curgă timpul alocat proiectării, cinci luni, după care alte 24 de luni pentru execuţie. Astfel, în cel mai fericit caz, termenul de finalizare al investiţiei este martie 2022. Asta în cazul în care nu vor exista solicitări de prelungire a evaluării ofertelor şi contestaţii.
