A treia zi de Paște se numeşte şi Marţea Albă. În această zi se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui. În trecut, în ultima zi de sărbătoarea Paştelui, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite „Umblatul cu pasca“. Obiceiul datează din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Iisus Hristos. În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiesc să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor, sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
A treia zi de Paşte este ziua în care femeile dau de pomană vinul roşu şi pasca rămase de la Paşte. De asemenea, în cea de-a treia zi, precum și în celelalte zile din Săptămâna Luminată, nu se fac parastase.