Legislaţia pentru protecţia consumatorilor a fost pusă în dezbatere publică, iar asociaţiile nonguvernamentale au făcut propuneri de modificarea ei, care însă nu prea sunt luate în seamă. În principal, consumatorii cer să afle numele firmelor care vând produse neconforme pentru a le putea sancţiona.
„Autorităţile publice pe care noi le plătim din banii publici şi pe care i-am angajat să aibă grijă de noi să avem o piaţă corectă, ar trebui să înţeleagă să facă publice toate controalele. De ce spun asta? Fiindcă de 30 de ani discutăm de acest lucru şi în momentul în care noi, ca şi consumatori, vom vedea un produs sau un serviciu într-un magazin neconform sancţionat de către autoritate pentru că nu îndeplineşte legislaţia şi normele minime, automat şi noi, la rândul nostru, putem să facem un exerciţiu şi pur şi simplu să nu mai cumpărăm acel produs”, a afirmat Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons.
Potrivit acestuia, fiecare dintre noi ar trebui să conştientizeze că, de fiecare dată când cumpără votează produsul, votează brandul, votează magazinul. „Votându-l, automat acela va ajunge mai sus, iar în momentul în care un produs sau un serviciu, un magazin, un retailer îşi bate joc de noi şi vinde produse care nu se ridică la un standard minimal ar trebuie să-i sancţionăm şi noi, să nu mai cumpărăm produse sau servicii din acel magazin”, a subliniat preşedintele InfoCons.
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Liliana Mincă, a refuzat să comenteze solicitarea asociaţiilor de consumatori şi ne-a îndrumat spre purtătorul de cuvânt al ANPC. Deşi a trecut aproape o lună, nu am primit nicio poziţie oficială a ANPC, în schimb, Liliana Mincă nu conteneşte să facă reclamă partidului a cărei organizaţie o conduce la nivel judeţean.
Reprezentanţii locali ai instituţiilor de control refuză să facă publice numele comercianţilor prinşi în abatere, ascuzându-se în spatele prevederilor legale existente, unele destul de ambigue. „Legea 544 privind accesul liber la informaţii, dacă nu mă înşel, articolul 12, spune foarte clar, la excepţii, că nu se pot da denumirile operatorilor economici verificaţi şi găsiţi cu abatere dacă se aduce atingere intereselor economice, legii concurenţei şi aşa mai departe. Noi luăm măsurile care se impun obligatoriu prin legislaţie specifică, iar dacă se repetă şi acea problemă persistă noi putem merge chiar până la închiderea societăţii”, a declarat Mirel Rogalschi, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC), în cadrul Comisiei Judeţene pentru Protecţia Consumatorului de la Instituţia Prefectului.
La rândul său, Minodora Vasiliu, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), declara că firmele nu se aleg doar cu o amendă şi că inspectorii retrag produsele cu probleme: „În momentul în care dăm o amendă, nu înseamnă că găsim un produs impropriu şi avem ca sancţiune doar o amendă. Nu. Acel produs impropriu este retras. Sub nicio formă nu lăsăm acel produs impropriu la raft ca să aibă de suferit consumatorul”.
Problema apare dacă acel produs impropriu este cumpărat până a fi identificat de organele de control. Din moment ce nu se face public numele magazinului şi a produsului, consumatorul nu are de unde şti că a cumpărat un produs impropriu şi sănătatea lui poate fi pusă în pericol. Apoi, Mirel Rogalschi invoca distorsionarea concurenţei, dar aceasta se produce natural atunci când un comerciant vinde produse improprii consumului.
Trebuie spus că marile lanţuri de magazine fac publice cazurile de produse neconforme şi le dau posibilitatea consumatorilor să-şi recupereze banii. De exemplu, cazurile cu produse de somon infestate cu Listeria de la Carrefour şi Auchan, fulgii de cocos care conţineau conservantul dioxid de sulf nedeclarat pe etichetă retraşi de Lidl, costumul de baie periculos retras de Decathlon sau jucăria periculoasă scoasă de la vânzare de către Kaufland.
Radu Căjvăneanu, reprezentantul Asociaţiei Judeţene a Consumatorilor, arată că este esenţial ca botoşănenii să ştie numele, deoarece aşa nu ar mai cumpăra produse cu probleme. „Consumatorii s-ar putea orienta şi ar putea vedea unde şi cum să cumpere, mai ales dacă amenda nu este contestată este un fel de recunoaştere a acestei fapte”, a spus Căjvăneanu, care susţine că este nevoie de o modificare legislativă în acest sens.
Legislaţia este făcută în acest sens pentru a-i proteja pe controlori, mai ales în cazul când comercianţii demonstrează în instanţă că sunt victimele unor abuzuri. În Europa însă, sunt notorii cazurile, în special din domeniul IT şi financiar, în care instituţiile au dat numele companiilor care au încălcat drepturile consumatorilor. Şi în domeniul alimentar avem exemple, precum produsele gigantului francez Lactalis, infestate cu Salmonella, sau cele cu carnea de cal în care au fost implicate concernele Comigel şi Spanghero.
