Prezente ieri la Botoşani, la Muzeul Judeţean, la lansarea cărţilor „Poezii” şi „Din zori spre asfinţit. Amintiri”, de Scarlat Callimachi, Rodica şi Raluca Maria Callimachi au arătat că sunt legate de meleagurile botoşănene.
Rodica Callimachi a donat Muzeului Judeţean diverse obiecte „care să-l lege pe Scarlat Callimachi de aceste timpuri” şi pentru ca acesta „să rămână în amintirea Botoşaniului”. Nora scriitorului a amintit şi de faptul că familia a donat şi biserica din Stânceşti. „Cu toate că am făcut donaţie, probabil că nu au avut fonduri şi atunci eu am venit cu soţul meu şi am refăcut biserica de la asterială până jos, cu pictură, cu tot şi de câte ori venim, sprijinim cu cât putem întreţinerea acestei biserici”, a mai spus Rodica Callimachi.
Ea a descoperit manuscrisul amintirilor cu totul întâmplător, atunci când dorea să adune documente despre Dida Callimachi, soţia lui Scarlat Calllimachi, artistă la Teatrul Naţional. Căutând printre documente şi cărţi, a găsit şi cartea „De la Capşa la Corso”, scrisă de Vlaicu Bârna, un scriitor prieten cu Scarlat Callimachi. În carte Vlaicu Bârna aminteşte că Scarlat Callimachi i-a lăsat manuscrisul spre păstrare. „Am avut, să zic, şansa vieţii. Scriitorul era decedat, dar l-am găsit pe fiul lui, şi fiul lui, după 50 de ani mi-a înmânat acest manuscris în original al lui Scarlat Callimachi şi atunci m-am gândit că el ţinea foarte mult la mărturiile lui, şi m-am gândit să le tipăresc”, a declarat Rodica Callimachi.
Ea şi-a amintit că Scarlat Callimachi a fost întrebat de un ziarist cum a fost, iar el cu nonşalanţă a spus, „ei, dragă, a fost un fleac!” „Şi-a dat seama că totul e un nor, că totul este o deznădejde, că oamenii nu se pot asimila unii cu alţii, principiile oamenilor bogaţi sunt greu de văzut pentru cei săraci, dar, eu consider, după ce-l cunosc pe el şi pe soţul meu, că, într-adevăr, dacă ai o bază economică de acasă, ai o situaţie financiară asigurată, poţi să-ţi exprimi nişte idei liber. Atât timp cât eşti legat de a crea şi de a promova şi de a-ţi aduna averi, niciodată nu o să fii un om drept, corect cu cei din jur. Şi o să-ţi urmăreşti idealul tău, adică avuţia. Şi cred că asta pe el l-a descătuşat în a-şi exprima toate gândurile, pentru că niciodată nu a fost legat de bani, de averi şi atunci şi-a exprimat gândul real care l-a propovăduit. La ei în familie exista un respect deosebit pentru omul care munceşte”, a spus Rodica Callimachi, reamintind că la Răscoala din 1907, când toate moşiile din jur ardeau, singura moşie care nu a fost distrusă a fost cea a familiei Callimachi de la Stânceşti – Botoşani.
Raluca Maria Calimachi, nepoata autorului, locuieşte în Paris. Ea nu şi-a cunoscut bunicul, deoarece a venit pe lume în anul 1976, la un an după ce Scarlat Callimachi a trecut la cele veşnice. „Apreciez foarte mult ceea ce a scris, cu toate că el făcea parte dintr-o familie foarte bogată românească, el a preferat să facă o politică de stânga. Eu îi împărtăşesc ideile de stânga, cu toate că aş putea să împărtăşesc ideile de dreapta, adică să fiu pentru cei bogaţi, dar, în viaţa de zi cu zi e bine să ne gândim şi la ceilalţi oameni”, a spus Raluca Maria Callimachi.
Scarlat Callimachi (20 septembrie 1896 – 2 iunie 1975) a fost ziarist, autor de romane şi poet avangardist. Supranumit „Prinţul Roşu” datorită simpatiilor sale comuniste, pentru care a suferit şi două detenţii, Scarlat Callimachi descinde dintr-o familie care a dat ţărilor române patru domnitori şi un mitropolit, pe lângă mulţi alţi înalţi funcţionari ori diplomaţi.