Judeţul Botoşani este în top în privinţa raportului numărului mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor. Media naţională a fost anul trecut de nouă la zece, în timp ce la Botoşani acest raport a fost de 14 la 10. Astfel, la 31 decembrie, în judeţul Botoşani, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, existau 56.216 angajaţi, în timp ce în raportul pe anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii preciza că la 31 decembrie erau 78.616 pensionari din sectorul de stat. Dacă îi mai adăugăm şi pe cei 17.581 de pensionari din sectorul agricol şi pe cele câteva sute de pensionari ai sistemelor de forţă ale statului şi cei 75 de „pensionari speciali”, raportul pensionari/angajaţi este şi mai dramatic, de 17 pensionari la 10 angajaţi.
Situaţii mai grave sau la fel ca la Botoşani se înregistrează în fief-urile PSD şi anume în judeţul natal al lui Liviu Dragnea, Teleorman, unde sunt 16 pensionari la 10 salariaţi, în Giurgiu şi Vaslui, acasă la Niculae Bădălău, respectiv Dumitru Buzatu, unde raportul este 15 la 10 şi la Călăraşi, unde raportul este similar cu cel de la noi din judeţ.
În schimb, în municipiul Bucureşti se înregistrează cel la mic raport şi anume de un pensionar la doi angajaţi, adică cinci pensionari la zece salariaţi.
Majoritatea angajaţilor sunt la stat
Dintre cei peste 56.000 de angajaţi din judeţul Botoşani aproximativ 35.000 sunt bugetari, aproximativ 17.000 sunt angajaţi în sistemul privat, în timp ce numărul celor care deţin profesii liberale oscilează în jurul a trei mii. Jumătate dintre persoanele din aceste ultime două categorii figurează în evidenţele statului cu salariul minim pe economie. De altfel, câştigul salarial mediu brut la nivelul lunii decembrie a fost în judeţul Botoşani de 3.603 lei, echivalentul unui câştig mediu net de 2.164 de lei.
La nivel naţional, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.938 de lei, în timp ce leafa medie netă a ajuns la sfârşitul anului trecut la 2.957 de lei.
Cele mai mici pensii
Nici veniturile pensionarilor nu sunt mari în judeţ. De altfel, la Botoşani, pensia de asigurări sociale medie pentru limită de vârstă este cea mai mică din întreaga ţară, 946 de lei. Adică nu este echivalentă nici măcar unui punct de pensie, a cărui valoare este de 1.100 de lei.
34.479 de persoane beneficiau de pensia minimă socială, de 640 de lei care este acordată pentru persoanele care nu au stagiul minim de cotizare (15 ani) şi care, din calculul făcut ar urma să primească sume derizorii. În aceste condiţii, pe lângă suma rezultată din calcul, din bugetul de stat se achită diferenţa până la 640 de lei.
Situaţia celor 17.000 de pensionari agricultori botoşăneni este şi mai gravă, ei având un venit mediu lunar de doar 494 de lei.
Peste 4.000 de şomeri
La sfârşitul anului trecut, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Botoşani erau înregistraţi 4.206 şomeri, rata şomajului fiind de 3,08%. Dintre aceştia, 1.017 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, care primeau în medie undeva la 450 de lei, iar 3.189 erau şomeri neindemnizaţi.
De asemenea, în judeţ, mai sunt şi 3.550 de beneficiari ai ajutorului minim garantat, care primesc lunar, în medie, 272 de lei.
Vreo 200.000 de botoşăneni lipsă
Dacă mai adunăm şi vreo 65.000 de elevi şi vreo 20.000 de studenţi plecaţi în diferite centre universitare ale ţării, constatăm că în evidenţele diferitelor instituţii ale statului apar aproximativ 250.000 de botoşăneni. Interesant e că datele pe baza cărora s-au calculat bugetele arată că în judeţ ar avea domiciliu peste 450.000 de persoane, ceea ce dă naştere la două ipoteze: ori populaţia este umflată din pix pentru a se primi sume mai mari, pentru a creşte rangul localităţilor şi primarii şi angajaţii din administraţia locală să beneficieze de lefuri mai mari, ori fenomenul migraţiei este mai amplu decât îl recunosc oficialii şi s-a ajuns ca peste 40% din botoşăneni să plece la muncă în străinătate.
Cel mai probabil este o combinaţie a ambilor factori, dacă e să ţinem cont de datele preliminare ale recensământului de acum opt ani, când cu greu se ajungea la 400.000 de locuitori la nivelul judeţului. De atunci, sporul natural a fost negativ, luând proporţii foarte mari şi chiar migraţia ucrainenilor şi moldovenilor nu ar fi putut face ca în acest răstimp populaţia judeţului să crească la 450.000 de locuitori.
