Consiliul Judeţean (CJ) i-a convocat pe primari pentru a-i „consulta” în privinţa modului în care va fi împărţit bugetul pe acest an. „A consulta” e un fel de a spune, pentru că ceea ce s-a petrecut în sala mare de şedinţe a Palatului Administrativ a avut un sens unilateral, adică conducerea CJ a prezentat sumele ce le va primi fiecare primărie în parte, iar primarii nu au avut de ales decât să şi le noteze, pentru că orice protest sau luare de poziţie a fost fără niciun rezultat palpabil în sensul modificării draft-ului de hotărâre ce va fi supus votului, mâine, plenului CJ.
Primarii de opoziţie au încercat să mai vocifereze, dar cifrele seci prezentate de directorul economic al CJ, Magda Didii, nu au avut nimic de suferit. Maximul ce l-au putut obţine a fost promisiunea că, dacă nu le ajung banii de finanţare, în baza unei noi solicitări, „dar fundamentate”, vor primi sume din fondul aflat la dispoziţia CJ printr-o altă hotărâre ce va fi adoptată săptămâna viitoare.
Macaleţi: „Doamna Didii ne va da veştile bune legate de bani”
În debutul şedinţei, Costică Macaleţi, preşedintele CJ, s-a declarat foarte mulţumit de banii pe care îi are în acest an la dispoziţie şi le-a transmis primarilor că „doamna Didii ne va da veştile bune legate de bani”. Numai că după ce au aflat sumele pe care e vor primi de la judeţ, primarii de opoziţie nu mai reuşeau să critice modul de alocare al fondurilor.
Buţura: „Mă pregătesc să transfer primăria la CJ”
Tonul l-a dat primarul din Ştefănești, liberalul Florin Buţura, care a afirmat că sumele repartizate nu ajung funcționarea administraţiei pe care o conduce: „Ar trebui să mă pregătesc să transfer primăria la Consiliul Județean la sumele pe care le-am primit”.
De asemenea, primarii liberali de la Dângeni şi Răchiţi au criticat sumele pe care le-au primit susţinând că proiectele europene şi prin PNDL pe care le au în derulare sau pe care trebuie să le încheie sunt puse în pericol din cauza imposibilităţii de a asigura cofinanţarea. Mai mult, Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiţi, susţine că sumele de reechilibrarea bugetelor prin care trebuie să asigure plata însoţitorilor persoanelor cu handicap nu sunt îndestulătoare aşa cum s-a lăudat guvernul PSD. „Cu sumele pe care le-am primit, noi nu putem funcționa. Noi avem și ghinionul să fim lipiți de municipiul Botoșani, avem foarte multe persoane, însoțitori și indemnizați și nu reușim nici dacă ne salvați 100% din ceea ce ar trebui”, a precizat Florin Bulgaru.
Primarul Chelaru vrea banii pe care-i primeşte Coşula
Poate cel mai vehement primar a fost cel al comunei Pomârla, Dumitru Chelaru, care a acuzat că banii s-au dat preferențial, arătând spre comuna Coşula, unde rudele preşedintelui interimar al PSD Botoşani, Doina Federovici, au obârşia. „De ce la Coșula se ajunge cu tot cu Finanțe la un buget de 43 miliarde, iar eu la 25 miliarde. Care e diferența enormă? Din start nu-mi ajung banii de funcționare, iar alții ajung la 30 miliarde lei din primul foc… Toată lumea nu are bani, toți îmi explică matematica asta care dă numai cu minus la mine”, a spus Chelaru.
Acesta a fost contrat cu datele seci, contabile. Astfel, potrivit celor prezentate de Magda Didii şi reprezentanta Trezoreriei, Coşula ar fi primit mai mulţi bani pentru că are o populaţie mai mare cu câteva sute de locuitori şi pentru că Pomârla ar avea estimate venituri din taxe şi impozite mai mari. Cum lege presupune alocarea unui minim de 1.000 de lei pe locuitor în cazul comunelor, sumele de echilibrare pentru Pomârla au ieşit mai mici decât cele pentru Coşula. Explicaţia celor două finanţiste nu l-a convins pe Dumitru Chelaru, care şi-a continuat minute bune disputa cu şefii CJ.
Veniturile proprii, supraevaluate cu 20% de Finanţe
Problema cea mai gravă, dar pe care foarte puţini primari au sesizat-o este cea ridicată de edilul Dorohoiului, Dorin Alexandrescu, şi anume că sumele estimate ca venituri proprii de către Finanţe sunt cu 20% mai mari decât cele de anul trecut, astfel că neîncasarea acestora va duce la imposibilitatea asigurării bugetului minim pentru funcţionare, mai ales în cazul primăriilor mici. De asemenea, o altă lovitură pe care au primit-o primarii îşi are rădăcinile în aceeaşi teribilă Ordonanţă 114 şi anume că vor fi asigurate cofinanţări doar pentru două proiecte. „Eu am cinci proiecte semnate şi în derulare. Cum facem în acest caz? Ce facem în cazul acesta, noi nu mai facem nimic în comună? Cum mai dezvoltăm noi comuna, când onor guvernul vine cu o ordonanță și în urma recalculării proiectelor pe care le avem nouă ne trebuie şase milioane lei?”, au fost întrebările legitime, dar care au rămas fără un răspuns clar, ale primarului de Răchiţi.
În final, primarii Cătălin Rotundu (Dângeni) şi Dan Oloieru (Flămânzi) au cerut conducerii CJ să finanţeze cu celeritate proiectele cu fonduri europene.
