Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au fost puşi în genunchi în procesul privind stabilirea redevenţei pentru Uvertura Mall. La ultimul termen al procesului, care a avut loc astăzi, procurorii anticorupţie au început însă tare şi au cerut condamnarea în bloc a inculpaţilor. Ba mai mult, în cazul primarului Cătălin Flutur ei au cerut condamnarea la închisoare cu executare cerând o pedeapsă de 5 ani de închisoare în regim de detenţie. Tot închisoare cu executare s-a cerut şi în cazul Adrianei Zăiceanu, în timp ce pentru ceilalţi inculpaţi – Cezar Puiu, Mihaela Gontineac şi Ioan Apostu – s-a solicitat aplicarea unor pedepse orientate spre mediu sau minim. În schimb, procurorii au cerut ridicarea sechestrelor aplicate, asta şi ca o consecinţă a faptului că municipalitatea a refuzat să se constituie parte civilă în dosar şi să ceară daune.
Ce a urmat a reprezentat o surpriză uriaşă. Asta pentru că în momentul în care au fost invitaţi să depună concluziile finale, avocaţii au desfiinţat întreg rechizitoriul întocmit de DNA, demolând rând pe rând fiecare acuzaţie în parte şi nu doar prin vorbe, ci prin invocarea prevederilor legale care guvernează activitatea primarului şi a funcţionarilor publici din cadrul primăriei. Astfel, potrivit avocaţilor, inculpaţii nu au făcut altceva decât să aplice hotărârile Consiliului local (n.r. – în cazul primarului) sau să întocmească referatele de specialitate (n.r. – în cazul funcţionarilor), aşa cum prevede Legea administraţiei publice locale. Cât priveşte activitatea secretarului şi a consilierului juridic, faptul că aceştia au procedat corect a fost validat indirect prin avizul de legalitate acordat de Instituţia prefectului tuturor hotărârilor adoptate de Consiliul local care au stat la baza modificării redevenţei. Mai mult, au arătat avocaţii, nu exista nicio prevedere care să-i oblige pe cei în cauză să nu respecte, să nu aplice sau să ceară modificarea respectivelor decizii ale Consiliului local şi prin urmare acuzaţiile de abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu nu există, mai ales prin prisma ultimei decizii a Curţii Constituţionae privind abuzul în serviciu.
Dar apărarea a invocat şi două aşa-zise gafe monumentale ale procurorilor. Prima dintre ele ar fi faptul că, în momentul în care şi-au formulat acuzaţiile procurorii nu au ţinut cont de un aspect esenţial – terenul concesionat nu era în patrimoniul public (n.r. – care ar fi putut atrage o eventuală răspundere penală), ci în patrimoniul privat al municipiului, acest ultim aspect oferind posibilitatea municipalităţii de a gestiona cum crede de cuviinţă modul de utilizare a suprafeţei de teren, eventualele neclarităţi putând fi reglementate numai prin intermediul dreptului comun. Cea de a doua gafă a anchetatorilor ar fi fost invocarea unei legi abrogată de mai bine de zece ani. Este vorba de Legea concesiunilor publice 219/1998, abrogată pe 30 iunie 2006, adică cu trei luni înainte de semnarea contractului dintre municipalitate şi societatea Moldova Universal Iaşi, dar menţionată în rechizitoriu de anchetatori pentru a justifica într-un fel inculparea. Mai mult, au arătat avocaţii, abrogarea legii a fost o confirmare a faptului că statul a recunoscut că nu mai avea ce căuta în reglementarea unor chestiuni ce ţineau strict de administrarea unor bunuri aflate în patrimoniul privat, drept consfinţit inclusiv prin Constituţie – dreptul la proprietate privată. Altfel spus, dacă cineva are un bun propriu, el hotărăşte singur cum îl administrează, nu statul.
De altfel, avocaţii au arătat că nu există nicio prevedere legală care să stabilească modul de calcul şi plata redevenţei, care să stabilească o redevenţă obligatorie şi nici vreo interdicţie care să nu dea voie revizuirii sau ajustării temporare a redevenţei, cu acordul părţilor. „Nu este admisibil ca organele de urmărire penală să stabilească preţurile, redevenţele, clauzele contractuale, interdicţii de modificare a acestor clauze când autorităţile administrative locale încheie acte sau contracte ce au ca obiect bunuri proprietate privată având calitatea de subiecte de drept civil”, a invocat avocatul Vasile Tudor. În acest context, apărarea a arătat din nou că în derularea contractului au fost două etape diferite – una privind construcţia mall-ului şi în care revedenţa a fost mai mică întrucât firma nu desfăşura activitate, iar cea de a doua de exploatare a complexului comercial, în care redevenţa a fost cea convenită, toate actele subsecvente fiind întocmite şi adoptate cu respectarea legii şi a tuturor regulamentelor adoptate de Consiliul local.
Prin urmare, avocaţii au considerat că ancheta DNA şi rechizitoriul în sine au fost în fapt „imixtiuni ale Ministerului Public în problemele administraţiei locale„, inclusiv aşa-zisul prejudiciu fiind inventat de anchetatori „doar din dorinţa de a justifica într-un fel trimiterea în judecată a celor cinci inculpaţi”. Asta pentru că, au arătat avocaţii, inclusiv expertiza efectuată a demonstrat că prin semnarea contractului şi ulterior diminuarea redevenţei municipalitatea nu a fost prejudiciată în niciun fel, iar prin contractul de concesiune municipiul Botoşani va câştiga mult mai mult decât dacă ar fi vândut terenul. De altfel, expertiza a arătat că municipalitatea a încasat deja din concesiune contravaloarea terenului dacă acesta ar fi fost vândut, deşi contractul încheiat pe 25 de ani pentru Uvertura Mall nu a ajuns la final.
În acest context, în momentul în care au fost chemaţi pentru a-şi spune ultimul cuvânt, cei cinci inculpaţi au cerut achitarea, declarându-se nevinovaţi. Argumentele invocate de apărare vor fi cântărite de preşedintele completului de judecată, care a amânat pronunţarea sentinţei pentru 4 aprilie.
Procesul a început în primăvara lui 2017, când procurorii DNA – Serviciul teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată a primarului municipiului, Cătălin Flutur, şi a patru funcţionari – Adriana Zăiceanu, director executiv al Primăriei Botoşani, Constantin Cezar Puiu, şef al Serviciului Patrimoniu, Mihaela Gontineac, jurist respectiv secretar şi Ioan Apostu, secretar, pentru abuz în serviciu şi respectiv complicitate la abuz în serviciu având ca rezultat obţinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos necuvenit. Motivul – în perioada 2006-2011 aceştia ar fi diminuat ilegal redevenţa pentru terenul pe care s-a construit Uvertura Mall, procurorii vorbind şi de un presupus prejudiciu de 2 milioane de lei.
