Este o chestiune de timp până ce pesta porcină africană va izbucni cu furie şi în gospodăriile din nordul judeţului. Criza a luat amploare, suprafeţe tot mai mari de pădure fiind contaminate cu perfidul virus. Odată cu începerea lucrărilor agricole, în special însămânţat, riscul ca omul să treacă prin zone contaminate şi să porteze virusul este uriaş. În zona de nord a judeţului, porcii mistreţi dau năvală de obicei în culturile oamenilor şi astfel şi acestea pot fi contaminate.
Mai mult, în această perioadă a primăverii este post, iar foarte multă lume din zonă culege urzici pentru mâncare. Acestea pot fi contaminate, iar resturile de mâncare, ajung de cele mai multe ori la porci, care astfel riscă să fie contaminaţi. „Într-adevăr riscurile sunt imense în această perioadă a anului. De aceea am insistat în atâtea şedinţe ca oamenii să pună în aplicare cea ce le cerem noi. Virusul poate fi adus cu uşurinţă în gospodării, aşa cum s-a întâmplat în cazul îngrijitorului de la Pomârla care şi-a infectat porcii după ce a intrat în contact cu ei purtând aceleaşi haine şi încălţăminte pe care le avea când a lucrat la cantonul silvic. Avem oameni care pot culege lemne cu căruţa noaptea, avem oameni care pot face braconaj, vor începe culturile şi mistreţii vor merge să mănânce seminţe sau pot merge, mai în vară, în culturile respective şi asta înseamnă transmiterea pe partea domestică. Dacă populaţia nu înţelege că trebuie şi ajutorul dumnealor, de a-şi respecta obligaţiile, de a respecta şi de a asculta tot ce spunem de vreo trei ani şi jumătate, nu putem face faţă virusului pestei porcine africane”, a declarat Minodora Vasiliu, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani.
Aceasta a admis că existenţa unui gard la frontiera terestră a României cu Ucraina ar fi putut limita propagarea boli, dar acesta nu ar fi fost îndeajuns. „Suntem ca un sac fără fund”, a spus şeful DSVSA, arătând însă că virusul putea fi adus pe teritoriul României şi de păsările necrofage, dar şi de mistreţii care ar fi putut trece prin garduri.
Reprezentantul Poliţiei de Frontieră din Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor, comisarul-şef Gabriel Grădinaru, a explicat că legislaţia României nu prevede garduri pe graniţă, nici chiar pe cea cu ţările care nu fac parte din blocul comunitar.
În acest context, interesant devine cazul judeţului Suceava. Acesta este înconjurat de judeţe în care sunt focare active de pestă porcină, iar la nord are mult mai mulţi kilometri de frontieră de uscat cu Ucraina decât Botoşaniul. Cu toate acestea, în Suceava nu s-a raportat niciun caz de pestă porcină la mistreţ. O explicaţie ar putea constitui faptul că pe mai mulţi kilometri de graniţă, ucrainenii au ridicat, începând cu 2016, garduri de sârmă ghimpată. Iniţial, acestea aveau rol de combatere a contrabandei cu ţigări, dar acum ele joacă un rol important şi în prevenirea răspândirii pestei porcine.
