Complexul Muzeal Măldăreşti face parte din Patrimoniul Cultural Naţional deţinând clădiri tipice arhitecturii civile din Oltenia, alături de peste 3.000 de obiecte etnografice.
În comună Măldăreşti, situată la aproximativ patru kilometri de Horezu, într-un cadru natural pitoresc, este organizat „Complexul Muzeal Măldăreşti” care cuprinde „culele” Greceanu şi Duca, precum şi casa memoriala I. G. Ducă. Complexul face parte din Patrimoniul Cultural Naţional deţinând clădiri tipice arhitecturii civile din Oltenia, alături de peste 3.000 de obiecte etnografice de mare valoare: port, textile, lemn, ceramică din centrele Horezu, Slătioara, Dăieşti, Târgu Mureş, Oboga, obiecte ce au aparţinut familiei Duca precum mobilier, fotografii, cărţi, colecţia de 20 de tablouri de patrimoniu ale Olgăi Greceanu.
Termenul „cula”, derivă din turcescul „kule”, care desemnează un turn. Prin Balcani, această denumire a ajuns şi la nord de Dunăre, unde ea s-a dat caselor boiereşti înalte, cu bază dreptunghiulară, construite asemenea unor turnuri de apărare, dar având înfăţişarea şi confortul unui mic castel provincial. Aceste fortăreţe au fost risipite nu doar la vest de Olt, ci şi prin vestul Munteniei.
Culele au fost ridicate de boierii olteni, ca măsură de apărare împotriva ameninţării incursiunilor de la Vidin şi Ada-Kaleh şi cetelor de haiduci.
Acest tip de construcţie este întâlnit cu precădere în Serbia şi Albania, dar şi în Bulgaria..
Cula Greceanu
Cel mai vechi edificiu din cadrul Complexului Muzeal Măldăreşti este Cula Greceanu, care îşi are începuturile în secolul al XVI-lea, când Nan Paharnicul construieşte un turn de apărare, iar nepotul său Tudor Maldăr adăugă spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, restul construcţiei.
Clădirea a păstrat acest nume întrucât în timp a trecut prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Sunt prezente câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniţei lucrate în piatră traforată, cele două cerdace cu arcade şi bolţile de penetrare din încăperea de la etajul I care întăresc aceste afirmaţii.
La etajul I, din pridvor se intra într-o încăpere de dimensiuni reduse, de unde cu ajutorul unei scări mobile se putea ajunge în locul cel mai sigur în caz de primejdie. Tot la etajul I se mai afla o încăpere, fosta camera de primire, din care se trece într-o altă cameră susţinută de bolţi, unde pictoriţă Olga Greceanu a imortalizat în fresca imagini din trecut, oferind posterităţii portretele celor din familia Maldarescu.
La etajul al II-lea se afla un frumos cerdac deschis prin arcade trilobate. Ca o particularitate a construcţiei care o situează printre cele mai vechi de acest tip din ţară, la Cula Greceanu pivniţa nu comunica cu etajul. Începând din 1967, Cula Greceanu a fost restaurată şi deschisă publicului vizitator.
Cula Duca
Cula Duca, construită în anul 1818 de către Gheorghiţă Măldărescu, cu inscripţia 1827 (anul executării stucăturilor) în tencuiala clădirii, este cumpărată în anul 1910 de omul politic I. Gh. Duca.
Construcţia de formă dreptunghiulară este alcătuită din parter şi două etaje. Parterul prezintă caracteristicile culei, fiind prevăzut cu o uşă de acces din lemn de gorun masiv, comuna beciului şi pârtii locuite a culei şi cinci ferestruici înguste ce par nişte metereze. Aici se văd stâlpii enormi din lemn, care susţin grinzile masive. Remarcată pentru decorul deosebit de autentic, această încăpere a fost folosită foarte des în producţiile cinematografice, aici turnându-se filme de referinţă ca: „Neînfricaţii”, „Drumul Oaselor”, „Iancu Jianu – Haiducul”.
Etajul I cuprinde o încăpere mare, iatac şi o sală, iar la etajul al II-lea două odăi, o încăpere mai mică şi un vast cerdac, al cărui tavan este împărţit în trei registre, având fiecare la mijloc câte un motiv decorativ. Se poate observa varietatea şi frumuseţea sobelor cu gura de încărcare într-o cameră şi sobă în alta, cu modele diferite de la o încăpere la alta şi care sunt mărturii vii ale artei unui meşteşug de mult apus.
Casa memoriala I. Gh. Duca
Îndrăgostit de pitorescul locului, încă de pe vremea când fusese numit judecător la ocolul Horezu, omul politic I. Gh. Ducă construieşte în anul 1912, o modestă casa de vacanţă. Construcţia a devenit la 29 decembrie 1998, Casa memoriala „I. Gh. Ducă”.
- Gh. Duca, om politic de o remarcabilă valoare, teoretician al liberalismului şi susţinător al ideii de progres, avea să cunoască una dintre cele mai spectaculoase şi meritate cariere politice: deputat în parlament la 26 de ani, ministru la 38 de ani şi prim ministru la 54 de ani.
Expoziţia cuprinde un salon, biroul de lucru şi dormitorul cu piesele originale. Sunt prezentate în expoziţie originile familiei Duca, etapele din viaţa sa, personalităţi politice importante ale vremii, activitatea în magistratură, din Centrala Băncilor Populare, în Parlament, activitatea sa de ministru, şi ca membru marcant al Partidului Naţional liberal.
