Virgil COSMA
jurnalist
Bine mă, aveți voi ce aveți cu Justiția – mă refer la politicienii puterii politice, că v-a abuzat. Ea zice că voi o abuzați, mă rog, nu mă bag, eu nu am fost în stare să fur câteva milioane să văd și eu cum este să fii abuzat de procurori. Singurul meu diferend cu „doamna cu talgerele” a fost că un proces pentru un gard mutat abuziv de vecini, cu 30 de centimetri, a durat șapte ani. Dar nu m-am supărat, înțeleg și eu cât de greu este să citești un plan cadastral și să-l confrunți cu un titlu de proprietate. Tataia, săracul, n-a înțeles și între timp a murit fără să-și vadă dreptatea. Dar eu am conștiința împăcată: am pus gardul la loc! Bun, deci vă bateți voi, parte-n parte, cu parchetele, cu instanțele și cu CSM, dar cu noi, cei care ne vedem normal de treabă, ce-ați avut? De ce a fost nevoie să băgați țara în faliment?
De aici încolo las gluma la o parte, fiindcă în asemenea privințe nu este glumit, și trebuie să spun că raportul de țară publicat recent de Comisia Europeană confirmă îngrijorările în legătură cu evoluțiile economiei României din ultimii doi ani. De altfel, au fost semnalate, în repetate rânduri – inclusiv de către noi aici, o serie de riscuri și vulnerabilități ale politicilor economice actuale. Din păcate pentru viitorul României, actualul program de guvernare este pe contrasensul evoluțiilor economice regionale și internaționale. Politicile prociclice, experimentate în mod populist în perioada menționată, scot la suprafață dezechilibre aproape irecuperabile pe termen scurt și mediu, care afectează stabilitatea țării.
În absența reformelor structurale, creșterile de salarii și pensii în anumite sectoare s-au dus, previzibil, în inflație și importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele și sectoarele ale căror venituri au crescut cel mai puțin. Iar aceste evoluții subminează puternic coeziunea socială. Adică reaprinde vechile conflicte inventate de Iliescu și echipa lui pro-moscovită: bugetari contra privați, tineri contra bătrâni, gradați contra civili etc. România este singura țară din regiune care acumulează deficite comerciale în ultimii doi ani. Celelalte țări din zona noastră evoluează pe excedente comerciale.
Creșterea puternică a importurilor de bunuri de consum a culminat, în 2018, cu acumularea unui deficit comercial de peste 15 miliarde euro, nivel record pentru România. De exemplu, în trimestrul IV din 2018, deficitul comercial a fost cu un miliard de euro peste cel al aceleeași perioade din 2017. Cu alte cuvinte, așa cum toți economiștii atrag atenția (cui? pereților?), politica economică axată pe stimularea consumului și-a găsit debușeul în importuri (nu mai comentez aici cauzele, de ce marfa românească este inferioară calitativ sau prost promovată) și a creat locuri de muncă, afaceri și venituri în străinătate. Majoritatea exact în economiile partenere din regiune, cele care, teoretic, ne sunt concurenți direcți. Adică, mai direct, pur și simplu de doi ani le dăm bani competitorilor noștri.
În schimb, au fost neglijate complet politicile axate pe latura ofertei, care puteau susține mai degrabă exporturile, mediul de afaceri și investițiile. În absența unor preocupări reale pentru sectorul productiv autohton, economia noastră încetinește vizibil. Și se golește de oameni cu o viteză mai mare decât cea din anii 90, de după mineriadele lui Iliescu. În ciuda unei ușoare creșteri a investițiilor străine directe în 2018, acoperirea deficitului de cont curent a devenit puternic negativă, la doar 50%. Această dinamică se găsește, în prezent, la extrema opusă a situației contului curent din anii 2013-2016, când tot guvern PSD era. Dar – ei și aici vine legătura cu primul paragraf – acel guvern, fără să-l laud, recunosc că avea cu totul alte preocupări decât fuga de închisoare și războiul cu justiția.
Scăderea continuă a gradului de acoperire al importurilor din exporturi generează presiuni tot mai mari asupra cursului de schimb valutar. Căderea aceasta, coroborată cu amatorismul impostorilor desemnați să conducă ministere despre a căror funcționare habar nu au, cu declarațiile lor, a căror nocivitate nu poate fi egalată decât de tupeul cu care au fost rostite, a determinat aterizarea forțată a economiei. A început, așa cum era de așteptat, cu o scădere violentă a leului și o prăbușire a bursei de valori. Peste toate aceste greșeli fundamentale, a venit capac adoptarea intempestivă, nefundamentată, nedezbătută cu actorii economici și, până la urmă, complet aiuritoare a OUG 114.
Este evident faptul că, date fiind măsurile năucitoare ale OUG 114, care au erodat puternic încrederea în economie, responsabilitatea pentru dezechilibrul economic grav în care ne-au aruncat cele trei guverne PSD ale lui Dragnea este exclusiv politică. Nu i-a obligat nicio putere străină, nu suntem în stare de război și nici de necesitate, din cauza vreunor calamitățI, iar Europa, cea care pompează încă bani în România, se ține bine. Și atunci? Revin de unde am plecat: ca să se poată război cu justiția și să scape de pedepse, liderii actuali aveau nevoie de aceste dezechilibre. În această situație, firesc ar fi să le plătească ei, nu noi.
