Virgil COSMA
jurnalist
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la o întâlnire recentă cu primarii de comune, că prin programele PNDL I și II „am scos țara din noroaie”, amintind că prima fază a programului i se datorează lui Liviu Dragnea, care era ministru al Dezvoltării. Chiar șeful PSD și-a asumat în fața activului de partid, suprema reușită: „da, eu am inventat acest program, împreună cu dna Shaidehh”. Succesul programului PNDL I (în termenii partidului de guvernământ), a dat socialiștilor certitudinea că acesta trebuie continuat. Astăzi, PNDL II, perpetuează o schemă care-i leagă pe primarii partidului (și nu numai) de pixul atotputernic al șefului lor.
Varianta PSD: „Peste 70% din finanțare, atât din PNDL I cât și din PNDL II, a fost direcționată către comune. Din 12.681 obiective de investiţii, în mediul rural sunt finanțate 10.387, în valoare de 34,25 miliarde lei. Printre investițiile în mediul rural sunt 2.689 sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, 1.776 unităţi de învăţământ, din care 880 de creşe şi grădiniţe și 3.948 drumuri, poduri şi podețe. Începând din ianuarie 2018 au fost deschise și apelurile pentru infrastructura preșcolară și școlară. Astfel, pentru o alocare de 330 milioane euro, se află în competiție, în diverse etape de evaluare, un total de 778 cereri de finanțare în valoare de peste 780 milioane de euro, depuse de unitățile administrativ-teritoriale, din care 357 sunt de la nivelul comunelor, în valoare de aproximativ 395 milioane euro”.
Prezentarea triumfalistă a premierului (era să scriu delegat) continuă cu menționarea unei probleme pe care învățământul românesc nu a reușit să o rezolve nici după mai mult de un secol și jumătate de la începuturile sale, respectiv cea a toaletelor din fundul curții. „Cu toate că avem foarte multe proiecte de investiții în infrastructura școlară în execuție, încă ne confruntăm cu problema grupurilor sanitare neconforme. De aceea, am solicitat ministrului de Finanțe să identifice de urgență măsuri pentru ca anul școlar 2019-2020 să înceapă cu toate unitățile școlare cu toate utilitățile școlare, cu autorizațiile de funcționare complete, inclusiv cu privire la asigurarea grupurilor sanitare”.
Ce a mai afirmat premierul în exercițiu? Că este nevoie de politici coerente, adaptate spaţiului comun european şi că trebuie găsite împreună soluțiile de aplicare ale acestora: „avem nevoie de politici unitare coerente, adaptate spaţiului comun european”. Despre ce spațiu comun european o fi vorbind doamna prim ministru nu prea am înțeles, de vreme ce colegii ei de guvern au deschis – prin interpuși, a devenit o regulă asta – o cercetare penală înpotriva prim vicepreședintelui Comisiei Europene și a reprezentanței sale la București. Cam cum ar fi să te roage vecinul să-l ajuți să-și curețe curtea și să te anunțe între timp că ți-a făcut o plângere penală la Parchet fiindcă l-ai rugat să nu-și mai bată nevasta. Guvernarea asta nu încetează să ne uimească.
În fapt, poliloghia de mai sus nu este doar o mare minciună, ci este paravanul în spatele căruia se ascunde o mare afacere. În ultimii ani, PNDL a înghițit 10 miliarde de euro din bugetul de stat, iar Liviu Dragnea a promis încă 10 miliarde pentru următoarea etapă a programului. Un grup de jurnaliști, reuniți sub sigla „Recorder”, a plecat pe urmele banilor și a descoperit că cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani este, într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială, cu prețuri supraevaluate de zeci de ori; telefoane venite direct din Guvern care condiționează acordarea finanțărilor în funcție de alegerea firmei cu care se face lucrarea; primari care se ascund sau se îmbolnăvesc instantaneu când presa le cere explicații pentru cheltuirea banilor; un preot de la o măruntă parohie de țară care, în timp ce era consilier în Ministerul Dezvoltării, controla o rețea de firme prin care încasa milioane de euro din PNDL; artificii procedurale, prin care contractele sunt sparte în bucăți mai mici pentru a evita organizarea de licitații.
Și dincolo de toate, aceiași țărani copleșiți de sărăcie, dar totuși capabili să înțeleagă realitatea: țara e în continuare îngropată în noroaie, iar banii se scurg în conturile firmelor de partid. Cele 10 miliarde de euro alocate până acum către PNDL sunt, în primul rând, bani tăiați de la investițiile în mari proiecte de infrastructură. Cu o asemenea sumă, s-ar fi putut construi o rețea de autostrăzi care să traverseze România de la est la vest și de la nord la sud. Însă un astfel proiect ar fi în centrul atenției și ONG-urile ar monitoriza atent cheltuirea banilor. În cazul PNDL, cele 10 miliarde de euro au fost fărămițate în 15.000 de obiective de investiții care devin imposibil de urmărit. Mii de contracte împărțite către sute de firme de casă deținute de persoane anonime, cel mai adesea simple paravane sau intermediari. Nimeni nu poate controla această operațiune de drenare a banilor publici care se desfășoară pe întreg teritoriul României.
