Astăzi, la Pomârla s-a înregistrat prima suspiciune de pestă porcină africană dintr-o gospodărie din judeţul Botoşani. Suspiciunea a apărut la doi porci aflaţi în gospodăria cantonului silvic pe care Liceul Teoretic „Anastasie Başotă” îl deţine în apropiere de localitatea Pomârla, la aproape 700 de metri de prima gospodărie din sat. „Este vorba de o scroafă gestantă şi un vier care, la momentul recoltării probelor, erau în agonie. Între timp, unul dintre animale a murit”, a afirmat Minodora Vasiliu, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Botoşani. Aceasta a spus că au mai fost asomaţi, ca măsură de precauţie, încă doi porci, cei din gospodăria îngrijitorului de la cantonul silvic.
Probele prelevate de la cele două animale au fost trimise la Laboratorul Sanitar-Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, care a confirmat existenţa virusului pestei porcină africană. Conform procedurii, probele au fost expediate şi către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală de la Bucureşti, care urmează să se pronunţe asupra existenţei bolii.
Noul focar de pestă porcină afectează satele din cinci comune: Pomârla, Hilişeu-Horia, Dersca, Cristineşti şi Ibăneşti. Până la venirea rezultatului de la Bucureşti, undeva în cursul zilei de mâine, nu s-au dispus măsuri care să vizeze porcii din celelalte gospodării ale comunei sau ale comunelor învecinate, în schimb medicii veterinari au început recensământul animalelor din zonă.
De asemenea, ei au impus populaţiei din zonă limitarea circulaţiei animalelor din toate speciile timp de şapte zile, dar şi interzicerea scoaterii porcilor din gospodării sau creşterea sau lăsarea liberă a acestora în localităţi sau comercializarea lor la târgurile de animale.
Focare la mistreţ
La jumătatea lunii ianuarie, a fost identificat virusul pestei porcine africane în judeţul Botoşani, în apropierea localităţii Alba, comuna Hudeşti, la cadavrul unui porc mistreţ. Se pare că animalul era mort de nouă-zece zile şi, dacă se ţine cont de faptul că timp de 40 de zile animalele infectate pot transmite virusul, iar din leşul mistreţului este posibil să se fi hrănit vulpi sau câini, situaţia din Pădurea Alba ar putea fi una destul de gravă.
De remarcat, că probele la zeci de mistreţi vânaţi în zona respectivă de la apariţia focarului de pestă au fost negative, încă un indiciu că mistreţul infectat ar fi venit de peste graniţă din Ucraina.
De asemeni, luni a fost confirmată boala şi la un mistreţ găsit mort pe malul stâng al Prutului, pe teritoriul Ucrainei. Autorităţile din Ucraina au fost sesizate de partea română, după ce, pe 31 ianuarie, poliţiştii Sectorului Poliţiei de Frontieră Darabani au observat lângă malul stâng al Prutului, pe gheaţă, două cadavre de mistreţi. În urma analizelor de laborator, partea ucraineană a confirmat prezenţa virusului la unul dintre porcii mistreţi, justificat de faptul că cel de-al doilea mistreţ a fost mâncat de animalele sălbatice.
Anul trecut, localitatea ucraineană Mămăliga, situată foarte aproape de graniţă, s-a confruntat cu cazuri de pestă porcină africană.
Pesta porcină nu afectează omul
Pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.
Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.