Scandalul medicilor falşi se înscrie într-o adevărată serie neagră care demonstrează că autorităţile încă nu ştiu sau nu pot să reacţioneze la timp pentru a-i elimina din sistem pe impostori. Cel mai recent caz petrecut la Botoşani este cel al falsului jurist de la Zona metropolitană, Sorin Mihalache, trimis în judecată pentru fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.
Situaţia a fost descoperită în primăvara lui 2016, când reprezentanţii Zonei Metropolitane (ZM) au sesizat autorităţile acuzând faptul că Sorin Mihalache ar fi fost angajat în baza unei diplome false. La un an de la descoperirea cazului, cei de la Zona Metropolitană au deschis o acţiune la Tribunal solicitând obligarea lui Mihalache la restituirea sumei de 80.108 lei (din care 65.251 lei salariul net încasat şi 14.875 lei cheltuielile angajatorului) pentru perioada 3 februarie 2014 – 1 aprilie 2016 ca urmare a faptului că acesta a prestat activităţi jurist, deşi nu avea studii superioare juridice.
Stupoare însă, pentru că atât Tribunalul Botoşani cât şi Curtea de Apel Suceava au respins acţiunea motivat de faptul că angajatorul trebuia să verifice autenticitate documentelor depuse în momentul angajării şi nu ulterior. „Faptul că acesta a menţionat în CV că are studii juridice nu scutea angajatorul de obligaţia de a cere şi dovezi în acest sens, mai ales pentru un post de consilier juridic, pentru care condiţiile de dobândire a acestei calităţi sunt reglementate prin lege”, au motivat judecătorii. Degeaba au invocat reprezentanţii ZM că un contract de muncă încheiat pentru postul de consilier juridic cu o persoană care nu este licenţiată în drept este nul şi nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia. Asta pentru că magistraţii au invocat Codul Muncii.
„Într-o astfel de situaţie, Codul muncii prevede că persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu (art. 57 alin. 5 din Codul muncii). Prin urmare chiar dacă se prestează munca în temeiul unui contract de muncă care nu îndeplineşte condiţiile legale, cum este cazul de faţă, persoana care a prestat munca trebuie să primească o remuneraţie”, au subliniat magistraţii în motivarea sentinţei.
Paradoxul este însă altul pentru că, nefiind îndeplinite condiţiile ca Mihalache să profeseze ca jurist, rezultă că toate documentele semnate de cel în cauză în această calitate sunt nule de drept. Rămâne de văzut însă ce va decide instanţa în cadrul procesului penal, până la pronunţarea unei sentinţe definitive Sorin Mihalache beneficiind de prezumţia de nevinovăţie.
Profesor cu diplomă falsă
Dar lucrurile nu se opresc aici. O dorohoiancă a fost şi ea profesor titular al Liceului „Anastasie Başotă” din Pomârla în baza unei diplome false. Denisa Elena Derscaru urmase cursurile Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, dar în 2008 nu a reuşit să promoveze un examen aşa că nu a mai obţinut licenţa. În schimb, nu a avut curajul să recunoască în faţa familiei acest lucru şi, la presiunile celor din jur, femeia a falsificat diploma unei colege, iar în vara lui 2009 s-a înscris, în baza falsului, la examenul de titularizare şi examenul de definitivat, promovându-l şi fiind numită cadru didactic pentru catedra de limba franceză liceul din Pomârla.
Falsul a fost descoperit abia în 2013, cazul fiind anchetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi. Femeia a povestit totul şi a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, confirmat ulterior de instanţă, în urma căruia a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, magistraţii dispunând la sfârşitul lui 2014 amânarea aplicării pedepsei.
Strict din punctul de vedere al legii, şi aici putea fi invocată nulitatea absolută a contractului şi se putea pune în discuţie autenticitatea şi corectitudinea documentelor întocmite de ea, dar cazul s-a terminat în coadă de peşte. Practic, potrivit Codului civil, desfiinţarea unui contract duce şi la desfiinţarea actelor subsecvente. Şi nu e doar atât. În cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.
Poliţist rutier fără permis de conducere
Un alt caz a fost cel al şefului postului de poliţie Gorbăneşti, Florin Istina, prins în noiembrie 2015 cu permis fals de conducere. Falsul, după cum a arătat ancheta, a fost realizat în 2013, însă începând din octombrie 2010 până în octombrie 2015, el a condus maşina de poliţie fără permis.
Anchetat pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în declaraţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere, el a fost condamnat până la urmă numai pentru ultima faptă. Asta pentru că până ce a ajuns dosarul în instanţă (n.r. – iniţial s-a mers pe un acord de recunoaştere a vinovăţiei respins de magistraţi), a intervenit prescripţia pentru celelalte fapte. Interesant este că în tot acest timp cât a profesat, Florin Istina a figurat pe lista poliţiştilor rutieri, deşi nu îndeplinea condiţiile. Ba, mai mult, a aplicat şi sancţiuni la regimul rutier. Însă, neîndeplinind condiţiile, practic orice act întocmit de el în această calitate este nul de drept, însă nimeni nu s-a gândit să invoce acest lucru, iar sancţiunile aplicate de un fals poliţist rutier sunt încă valabile.
