Puterea a respins în bloc, în comisiile de buget-finanţe toate amendamentele care vizau finanţarea lucrărilor la Autostrada „Unirii” (A8 – Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ – Târgu Mureş). Astfel, pentru autostrada care ar scoate Moldova din sărăcie rămân alocaţi doar banii prinşi iniţial în buget, credite de angajament de 37,38 milioane de lei şi credite bugetare de 9,309 milioane de lei. Cu aceşti bani se vor actualiza doar studiile de fezabilitate şi nu este clar dacă aceştia vor acoperi toate cheltuielile. Şi asta în ciuda protestelor asociaţiilor civice din Moldova şi a angajamentelor luate de premierul Viorica Dăncilă la discuţiile de sâmbătă cu reprezentanţii acestora.
„Maşinăria de a vot a lui Dragnea a respins toate amendamentele în favoarea autostrăzii A8, Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş. Pesediştilor pur şi simplu nu le pasă de Moldova. Ne tot spun că suntem stat unitar, că trebuie să existe o dezvoltare unitară, dar nu fac decât să ne arate că îi doare-n spatele Palatului Parlamentului de noi. Ne tot spun că ei sunt români mândri, pe când în realitate sunt nişte şmecheri, mincinoşi şi neisprăviţi”, a scris pe contul său de Facebook, istoricul Dorin Dobrincu, membru al asociaţiei civice „Împreună pentru A8”.
La rândul ei, jurnalista Andreea Luca Barna, care activează în una din asociaţiile civice ce luptă pentru construcţia de autostrăzi, a avut o poziţie similară: „Amendamentele la Legea Bugetului, propuse de către societatea civilă şi supuse la vot în comisiile Parlamentului de către câţiva parlamentari cu care noi am colaborat în acest sens, au fost respinse. Aşadar, studiile de fezabilitate rămând deocamdată subfinanţate şi imposibil de realizat”.
La întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Autostrada „Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş” va fi terminată abia în 2026, asta deşi legea adoptată la finalul anului trecut prevede ca aceasta să fie gata până în noiembrie 2022. În acel an va fi terminat, potrivit premierului, doar tronsonul „Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ”.
Realizarea autostrăzii este prevăzută într-o lege votată la finalul anului trecut. Termenul de finalizare ar fi de patru ani de la intrarea în vigoare a legii, adică noiembrie 2022. Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat Executivul că este cu ochii pe el pentru a se asigura că această autostradă va fi construită.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă, iar România ar putea obţine o finanţare nerambursabilă de 85% pentru acest proiect. Astfel, la un cost estimat al Autostrăzii „Unirii” de aproximativ nouă miliarde de euro, contribuţia României ar fi de 1,35 miliarde euro, în timp ce 7,65 de miliarde de euro ar veni de la UE.
Poziţia Vioricăi Dăncilă, în contradicţie cu votul din comisii
Jurnalista Andreea Luca Barna, care activează în una din asociaţiile civice ce luptă pentru construcţia de autostrăzi, a făcut public pe Facebook poziţia premierului Viorica Dăncilă privind Autostrada „Unirii”, care nu corespunde cu votul dat de putere în comisiile de buget-finanţe din Parlament: „Dacă nu aveam nicio înclinaţie să facem referire la Moldova, nu puneam A8-ul în bugetul de stat. Gândiţi-vă că niciun guvern nu a făcut asta până acum. Dar noi înţelegem perfect necesitatea (n.r. – autostrăzilor). Sunt convinsă că A8 este foarte importantă. Sunt convinsă că A7 este foarte importantă. Încercăm să scoatem nişte segmente şi prin parteneriat public-privat, în condiţiile în care în martie vom da drumul la prima autostradă prin parteneriat public-privat. Vedem care este evoluţia, cum decurg lucrurile şi încercăm şi pe acest aspect să găsim o soluţie. Suntem conştienţi că pentru a avea investitori avem nevoie de infrastructură şi că este un punct important. Ştiu de problemele din Moldova, ştiu de plecarea din Moldova. Toţi ştim că Moldova are nevoie de sprijin. Vreau să gândiţi acum nu ca un premier sau ca oameni care sunt politici, ci ca oameni care sunt buni români şi care trebuie să se gândească la toată ţara. De aceea, am şi ţinut foarte mult ca A8-ul să fie din bugetul de stat, să putem să urmărim; am încercat să facem Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care să dubleze, într-un fel, CNAIR-ul, care, vă spun sincer, mie nu-mi place cum se mişcă şi pe care vom găsi o soluţie pentru a lămuri lucrurile”.
Norvegia vrea să facă 27 de kilometri de autostradă subacvatică
În timp ce România se chinuie să construiască doar câţiva kilometri de autostradă anual, Guvernul Norvegiei doreşte să finalizeze un proiect infrastructural revoluţionar, în valoare de 40 miliarde de dolari. Planul infrastructural al Norvegiei include poduri, dar şi cel mai adânc şi lung tunel din lume. Tunelul va fi construit prin fundaţia de stâncă, în subsolul marin, acesta fiind la o adâncime de 392 metri şi cu o lungime de 27 kilometri. Cu toate acestea, cel mai ambiţios element al proiectului este dezvoltarea unor tuneluri plutitoare, construite la o adâncime de 30 de metri sub apă.
Această construcţie ar înjumătăţi timpul în care se parcurge distanţa dintre oraşul sudic Kristiansand şi Trondheim în nord. Momentan, durează 21 de ore pentru a traversa peste o mie de kilometri, şi această călătorie necesită şapte traversări cu feribotul.