Virgil COSMA
jurnalist
Sâmbăta trecută, Uniunea Salvați România și Partidul Libertății, Unității și Solidarității, așa cum se numește acum partidul condus de fostul premier Cioloș, au făcut publică o înțelegere la care lucrează împreună de mai multă vreme. Respectiv, constituirea unei alianțe electorale pentru următoarele două scrutinuri, cel pentru Parlamentul European din luna mai și cel legislativ, de anul viitor, de unde şi denumirea de „2020”. Cele două grupări nu s-au referit și la alegerile prezidențiale, dar cel mai probabil, ele vor sprijini candidatura lui Dacian Cioloș în primul tur și apoi, dacă va fi cazul, pe a lui Iohannis în turul II. Apariţia alianţei a fost prefigurată din toamna anului trecut, când, după succesul enorm – peste un milion de semnături – al campaniei „Fără penali în funcții publice”, activiștii USR au ajutat mișcarea lui Cioloș într-o acțiune desfășurată la indigo, sub sloganul „Oameni noi în politică”.
După ce PNL a guvernat fie susținut de PSD, în epoca Tăriceanu, fie împreună cu PSD, în epoca sa antonesciană, clivajul stânga/dreapta a devenit pur și simplu inutilizabil în politica românească. Din 2004 încoace se poate spune, fără rezerve, că formațiunile politice românești s-au situat doar de-a stânga și de-a dreapta bugetului și nicidecum pe vreun fundament ideologic. Urmând perioada anilor 90, la care ne-a întors guvernarea Dragnea, polii creați de noile poziționări sunt aceleași ca și atunci: pro și contra PSD. După toate aparențele, ambiția acestei noi alianțe tocmai asta este, să reunească tot ce este împotriva guvernării ghidate prin interpuși de gruparea reunită în jurul șefului PSD.
Handicapul „2020” este că se adresează unui tip de electorat complex, educat, cu multiple orientări politice, care reclamă nu doar o nouă clasă politică, ci și o schimbare de paradigmă. Nu mai merge doar cu „jos ceilalți”, noile generații vor să știe dinainte „ce și cum punem în loc”. În plus, noua alianță va avea de înfruntat și ostilizarea celeilalte componente a Opoziției, PNL. Greoi, dar în curs de redresare, bătrânul partid liberal este singurul care, potrivit ultimelor sondaje, a depășit PSD în opțiunile de vot și constituie pentru o bună parte dintre români alternativa la guvernare. În schimb, avantajele noii alianțe rezidă tocmai din componența sa, orientată evident înspre justiție, meritocrație și creștere economică sănătoasă. Sunt principalele revendicări ale societății civile care, așa firavă cum este, a dovedit că poate fi extrem de vizibilă și de vocală.
Cu un procent foarte bun pentru un partid apărut cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, USR a reuşit să se consolideze drept o formaţiune politică ce contează în jocurile de putere, parlamentarii USR sprijinind cu semnături majoritatea sesizărilor pe care PNL, liderul Opoziției, le-a depus la Curtea Constituţională de la începutul acestei legislaturi şi până în prezent. Pe de altă parte, PLUS a fost plasat, imediat după înființare, în centrul mai multor scandaluri privind legăturile fondatorilor săi cu Securitatea și urmașii acesteia sau unele privind alegerile interne. Și din aceste cauze, dar și fiindcă este mult prea recent înfiinţat, fără structuri organizatorice, formațiunea lui Cioloș a evitat să treacă de una singură primul test al alegerilor. Vine, în schimb, în alianță cu notorietatea liderului său, a cărui guvernare – fără să strălucească – a reușit o performanță de neregăsit în toate celelalte combinații care au condus România: aceea de a fi decentă și onestă.
Alianța „2020” are, deocamdată, meritul asumării unui nou tip de politică, pliat pe nevoia unui contract între electorat și guvernanți, în așa fel încât electoratul să existe și în afara momentelor electorale. Adică trecerea de la democrația delegativă, în care alegătorii și-au delegat întreaga putere și nu mai au semnificație politică, la democrația reprezentativă, în care politicianul trebuie să se întoarcă în mod constant la electorat. O altă oportunitate poate să fie resetarea campaniei pentru prezidențiale și, în acest fel, salvarea prerogativelor președintelui, grav compromise în mandatul lui Klaus Iohannis. Un contracandidat cu șanse reale, venit dinspre această alianță, îl va forța pe Iohannis să atace mai hotărât abuzurile PSD și, în general, să fie mai activ.
Dar cea mai mare oportunitate a acestei alianțe între USR si PLUS rămâne refacerea încrederii, și nu e deloc de neglijat capitalul enorm al speranței. Dacă Alianța „2020” va folosi aceste oportunități, dacă va ști să le comunice în mediile în care deocamdată nu pătrunde, România poate deveni un stat pe care celelate state europene să îl respecte, în sfârșit. Târâtă, prin abuz de putere, pe făgașul iliberal ilustrat de vecini, foști membri ai lagărului socialist, în siajul Moscovei și al Beijing-ului, pe un drum care duce inexorabil în afara UE, România a fost plasată de actuala putere politică într-un registru geopolitic extrem de vulnerabil. Cum însă majoritatea covârșitoare a populației s-a exprimat ferm pentru apartenența noastră la UE și la NATO, alternativa oferită de noua alianță merită să fie luată serios în considerare.
