Virgil COSMA
jurnalist
De la „luna și scandalul” la „săptămâna și scandalul”, torentul de gafe, minciuni și prăpăstii produse de grupul de la butoane se abate acum zilnic asupra țării, ba mai nou chiar de mai multe ori pe zi, într-o cadență care face dificilă până și simpla lor enumerare. De la comedia de buget, care-i pune pe miniștri în postura jenantă de a minți precum respiră, până la vehicularea în media a tot felul de proiecte de legi și ordonanțe una mai nocivă ca alta, toate încununate de prestația previzibil ridicolă în comisiile europene, prostiile pe care le fac și le spun conjurații grupului Dragnea nu se mai opresc.
Desemnarea fostei șefe a anticorupției din România drept favorită la conducerea Parchetului European a produs un fel seism printre interlopii cu gulere albe de la București. Reacțiile lor furibunde arată o debusolare completă și, până la proba contrarie, reacții incontrolabile. În acea funcție, dacă va fi numită, Laura Codruța Kovesi nu mai poate fi evaluată de imundul Toader, nici invalidată de CCR-ul lui Dorneanu, iar Bucureștiul nu va avea cum să ignore cercetările și verdictele de la Bruxelles decât cu un singur preț – ieșirea imediată din UE. Ministrul român al justiției, Tudorel Toader, spune că va trimite la Bruxelles caraghiosul lui raport, acela în baza căruia a cerut demiterea lui Kovesi de la conducerea DNA. Iar destinatarii se vor prăpădi probabil de râs, fiindcă este exact documentul pe care ei l-au incriminat la unison la vremea prezentării lui. PSD și ALDE iau în calcul ca europarlamentarii lor să se abțină de la vot, dar este foarte interesant de văzut cum vor face asta, de vreme ce grupurile din care fac parte vor vota fără rezerve numirea lui Kovesi, dacă aceasta va fi propunerea finală a comisiei.
Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de șef al Parchetului European, realizată de o comisie specială de selecție, într-o ședință din 1 februarie, fiind urmată de Jean-Francois Bohnert, din Franța, și Andres Ritter, din Germania. Procedura de selecție este una care nu depinde de țara din care este candidatul și se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri (foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri naționali ai Eurojust, membri ai instanțelor naționale supreme, procurori de nivel înalt și avocați) desemnați în septembrie 2018. Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI și Comisia LIBE, apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul și Parlamentul European, de comun acord, printr-un un vot politic, la finalul lunii februarie și începutul lunii martie.
De partea cealaltă a spectrului politic de la noi, Monica Macovei, fost ministru al Justiției și europarlamentar, consideră că dacă Tudorel Toader nu susține o candidatură din România, ca a Laurei Codruța Kovesi, pentru postul de șef al Parchetului European, atunci ministrul Justiției trădează interesele naționale. Uniunea Salvați Romania transmite, la rândul ei, europarlamentarilor si grupurilor din Parlamentul European o scrisoare de susținere a candidaturii Laurei Codruta Kovesi pentru postul de procuror european. USR afirmă că „selectarea Laurei Codruța Kovesi pe primul loc pe lista scurtă de trei nume pentru postul de procuror-șef european este o nouă dovadă că revocarea ei din fruntea DNA a fost o comandă politică din partea unor infractori, fără nicio bază juridică”. De altfel, USR a demarat și o acțiune civică de susținere, o petiție, care a strâns câteva zeci de mii de semnături în doar câteva zile de la lansare.
Dincolo de miza bătăliei politice interne, fosta șefă a DNA a fost fără doar și poate cel mai eficient conducător al instituției, judecând după rezultatele anchetelor efectuate și după distincțiile primite în ultimii cinci ani. DNA a devenit o instituție model în lupta anticorupție nu doar în România, ci și în toată Europa. Încrederea publicului în DNA a crescut proporțional cu rezultatele și a scăzut dramatic după revocarea din funcția de procuror șef a Laurei Codruta Kovesi. La ora actuală, practic, instituția mai există doar cu numele. A fost anihilată la fel ca surata ei mai mică, Agenția Națională de Integritate, care a ajuns să mai găsească incompatibili doar directori de firme de salubritate și, ici-colo, câte-un consilier al cine știe cărei comune pierdute printre munți.
Din fericire, nu suntem primii. Eurodeputații precum și membrii CE sunt deja vaccinați. Și polonezii au făcut la fel când a fost propus Donald Tusk pentru funcția de președinte al Consiliului European. Populiștii iliberali, care conduc Polonia de câțiva ani, au făcut cam ce fac acum PSD și ALDE. Cu ce succes, s-a văzut, fiindcă demersurile lor au stârnit mai degrabă reacția contrară, precum și convingerea majorității parlamentare europene că Polonia merge pe un drum greșit. Alături de Ungaria, cele două țări sunt acum candidate la activarea articolului 7 al Tratatului UE, cel care duce la suspendarea dreptului de vot și, în cele din urmă, la excludere. Cine ar fi crezut asta acum zece ani?!? Poate doar noi, românii. Părem să fim singurii din UE care știu sigur că nimic nu este imuabil pe lumea asta.
