Codul Morse a fost inventat în 1844 de Samuel Morse, acesta fiind considerat unul dintre cele mai convenabile sisteme de comunicare.
Celebrul cod Morse, care le-a permis oamenilor să trimită mesaje rapide pe distanţe lungi începând cu 1844, a fost inventat de Samuel Morse şi de asistentul său, Alfred Vail. De la invenţia lui şi până astăzi, codul Morse este considerat unul dintre cele mai convenabile sisteme de comunicare. Potrivit adevarul.ro, deşi astăzi, influenţa sa a scăzut considerabil odată cu avansul tehnologic, Morse rămâne totuşi un sistem de referinţă al domeniului comunicării, codul pavând ascensiunea tehnologică în comunicaţii până în ziua de astăzi.
Cea mai mare influenţă a acestui sitem a fost în comunicaţiile maritime, unde, pe când radioul încă nu exista, navele îşi trmiteau mesaje în codul Morse prin intermediul farurilor luminoase, cel mai renumit mesaj fiind celebrul S.O.S., cel de cerere de ajutor.
Inventatorul şi determinarea
Samuel Morse s-a născut la 27 aprilie 1791. Acesta a fost considerat un renumit pictor al epocii, el realizând portretele unor politicieni de seamă ai perioadei precum DeWitt Clinton, John Adams sau Lafayette. Deşi părinţii îşi doriseră ca fiul lor să devină librar, Samuel Morse avea să îşi urmeze visul de a devenit pictor.
Tehnica şi-a perfecţionat-o în Londra, la Academia Regală, unde, inspirat fiind de studiul operelor renascentiştilor, în special Michelangelo şi Rafael, va crea celebra „Hercule pe moarte”, considerată de către istoricii de artă o adevărată capodoperă.
În 1825, Morse este chemat la Washington pentru a-i face portretul francezului Lafayette. Pictorul este onorat de această însărcinare, fiind un admirator al liderului francez care a sprijinit revoluţia americană.
În timp ce lucra la portretul nobilului francez, acesta a primit o scrisoare de la New Haven, unde locuia cu soţia sa, Lucretia Pickering Walker, de la un mesager venit călare. În această perioadă, aceasta naşte cel de-al treilea copil, iar în mesaj scrie „Draga ta soţie este în convalescenţă”. A doua zi primeşte o scrisoare de la tatăl său care îi detaliază felul în care a murit Lucretia. Ca urmare a acestei veşti, Samuel Morse îşi abandonează imediat proiectul şi se întoarce în New Haven. Totuşi, ajunge când soţia sa este deje îngropată.
Acesta este momentul în care Morse decide că este nevoie de o modalitate mai rapidă pentru comunicarea pe distanţe lungi.
„Îngroparea în Louvre”
În 1929, Samuel Morse pleacă în Europa, la Paris. Deşi din punct de vedere financiar, îşi asumă un risc enorm, Morse este mânat de credinţa că numai în capitala franceză poate trece din poziţia de pictor de portrete în cea de pictor istoric. La Paris va picta cea mai ambiţioasă operă a sa din punct de vedere al elementelor care o compun, „Galeria Louvre”.
Telegraful electric
Pe când se întoarce din Europa, Morse îl întâlneşte pe Charles Thomas Jackson care studiase electromagnetismul. Asistând la o serie de experimente de-ale acestuia, Morse dezvoltă conceptul de telegraf cu un singur fir. Totuşi, el nu este primul care lansează această invenţie, versiuni mai timpurii ale telegrafului fiind create de Friederich Gauss şi Wilhelm Eduard Weber.
Cu ajutorul profesorului Leonard Gale care preda chimie la Universitatea din New York, Morse a reuşit să trimită mesaje prin intermediul a 16 kilometri de fir. Celor doi li s-a alăturat curând şi Alfred Vail care, pe lângă o minte strălucită, deţinea şi mijloace financiare de care Morse avea nevoie în această perioadă.
Vail şi Morse au făcut prima demonstraţie publică a telegrafului electric la începutul anului 1838, într-o fabrică, transmiţând un mesaj public, la nivel local.
După acest episod, Morse încearcă să obţină sponsorizare federală, însă nu reuşeşte. Călătoreşte chiar în Europa pentru a obţine sponsorizări, unde este martorul progresului făcut de Cooke şi Wheatstone. La întoarcerea în America, norocul îi va surâde, congresmanul Francis Ormand Jonathan Smith oferindu-i banii necesari.
Codul Morse şi mesajul unei adolescente
Samuel Morse a mers încă o dată la Washington, în decembrie 1842, înşirând fire între două săli de comitet ale Capitoliului. Anul următor, în 1843, congresul îi oferă suma de 30.000 de dolari pentru construcţia unei linii de telegraf între Washington şi Baltimore, iar pe 1 mai 1844 are loc demonstraţia care îşi va lăsa amprenta asupra unei întregi epoci: sunt transmise mesaje dintr-un oraş în celălalt.
În acelaşi an, pe 24 mai, linia de telegraf este deschisă oficial, iar Morse trimite primul mesaj oficial din Baltimore la Curtea Supremă de Justiţie din subsolul clădirii Capitolului S.U.A. din Washington, D.C. Mesajul este „Ce a făcut Dumnezeu”, o replică din Vechiul Testament, aleasă de Annie Ellsworth, fiica lui Henry Ellsworth, comisar al Oficiului de Brevete din SUA, în acea perioadă.
Retragerea în glorie
Dacă altor inventatori de seamă li s-au oferit momente de reculegere de amploare, Morse s-a bucurat de manifestarea recunoştiinţei din partea oamenilor cât încă mai era în viaţă.
În 1922, când Alexander Graham Bell a murit, liniile telefonice din SUA şi Canada s-au întrerupt timp de un minut pentru a coincide cu începerea funeraliilor sale. De asemenea, în 1931, când Thomas Edison a murit, preşedintele American Herbert Hoover le-a cerut cetăţenilor americani să „slăbească” luminile în cinstea inventatorului.
În cazul lui Samuel Morse, acestuia i-a fost organizată, în 1871, o zi dedicată special lui, „Ziua Samuel Morse”. Aceasta a inclus o paradă, o croazieră în jurul portului New York, dezvelirea statuii Morse în Central Park, ceremonie care a adunat 10.000 de privitori, după cum informează history.com.
Pentru că avea deja 80 de ani, Morse nu a putut participa la toate aceste evenimente, însă a venit la cel care a încheiat ziua dedicată lui: o recepţie la Academia de Muzică New York, unde Morse a transmis un mesaj poporului american, prin codul inventat de el. Un operator a tastat mesajul, iar Morse l-a finalizat el însuşi, când s-a semnat. Zece luni mai târziu, Samuel Morse a murit.
Inventatorul de drept, controversa
Mulţi spun însă că de fapt, inventatorul codului Morse ar fi fost mai degrabă asistentul lui Morse, Alfred Vail. După ce acesta a murit, inventatorul Franklin L. Pope l-a elogiat, punctând că el ar fi avut mai degrabă meritul invenţiei care l-a consacrat pe Morse.
Pentru ca oamenii să poată folosi codul, Morse a realizat un dicţionar pentru codificarea şi decodificarea mesajului. Vail este cel care a dezvoltat această parte, dar şi echipamentul practic care realiza transmiterea. În ciuda acestor lucruri, el a murit sărac, după ce şi-a vândut drepturile pentru invenţie la un preţ subevaluat, şi fără ca meritele să îi fie recunoscute.
