Cea mai veche dintre cele două biserici armeneşti, aflate astăzi într-o stare de relativă degradare (în 1998 au demarat, totuşi, lucrări de consolidare, restaurare şi reabilitare), este cea cu hramul Sf. Maria (Adormirea Maicii Domnului). În legătură cu vechimea primei biserici armene din Botoşani şi acel presupus an 1350, inexistent de fapt pe vreo pisanie, cercetări arheologice recente au dus la concluzia că biserica având hramul Sfintei Marii (Adormirea Maicii Domnului), menţionată într-o notiţă dintr-un manuscris de la Biblioteca regală din München ca existând la 1669, a fost clădită după 1551, anul persecuţiilor antiarmeneşti ale lui Ştefăniţă Rareş, pe locul unei construcţii mai vechi, tot biserică şi tot de zid.
Chiar dacă cercetătorul Cătălin Hriban, care a efectuat săpăturile şi a scris studiul conclusiv asupra lor, este destul de precaut în datarea acestei biserici iniţiale armeneşti, a cărei construcţie o plasează în a doua domnie a lui Petru Rareş, argumentând că o construcţie mai veche de anul 1500, anul expediţiei lui Jan Albert în Moldova şi al bătăliei din târgul Botoşanilor, ar fi fost distrusă (atunci cum ne explicăm faptul că nu s-a întâmplat acelaşi lucru cu biserica de la Popăuţi, a cărei distrugere l-ar fi afectat mult mai mult pe Ştefan cel Mare!?), credem că biserica veche armenească a putut fi ridicată în anii domniei lui Alexandru cel Bun, în intervalul 1418-1432. Este greu de crezut că mai bine de o sută de ani din momentul în care s-au stabilit la Botoşani, armenii nu şi-ar fi ridicat o biserică de zid, în condiţiile în care dispuneau de suficiente resurse financiare pentru aceasta şi se bucurau şi de protecţie politică, sediul episcopiei armene aflându-se chiar în reşedinţa de scaun, dar şi cea ecleziastică, a Ţării Moldovei.
În 1826, când biserica se dărăpănase, ea va fi refăcută, adăugându-i-se turn şi clopotniţă, aşa cum menţionează şi pisania de deasupra intrării în biserică a bărbaţilor: „Biserica Sf. Marii, care fusese cu vreo 300 de ani în urmă, acum cu atotputernicia lui Dumnezeu s-a înnoit, lăsându-se zidurile cele vechi <şi adăugindu-se> cu turn şi clopotniţă, cu cheltuiala poporenilor din Botoşani, cu sârguinţa cea mare a dumisale Ştefan Goilav, la 1826 iunie 21”.
Ca dimensiuni, biserica armenească Sf. Maria este aidoma altor biserici din celelalte mahalale ale târgului. Turla se ridică pe naos prin sistemul de boltire al arcelor piezişe, specific arhitecturii religioase moldoveneşti, având în exterior o formă octogonală, baza fiind probabil de la construcţia de dinaintea restaurării.
În jurul bisericii a existat un cimitir din secolele XVIII-XIX, cu pietre de mormânt din marmură, ornamentate după modele orientale, baroce şi clasiciste.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Biserica armenească Sf. Maria – Botoşani
Sursa foto: http://www.visitbotosani.ro/ro/2017/09/biserica-armeana-sfanta-maria/
